Conform Bursa: Muzeele imersive și proiectele care îmbină arta cu tehnologia își croiesc tot mai mult drum în peisajul cultural românesc, transformând vizitarea unei expoziții într-o experiență mult mai profundă, bazată pe imagine, sunet și interacțiune. Extinderea proiectelor de tip MINA (Museum of Immersive New Art) demonstrează cum tehnologiile multimedia pot deveni un instrument eficient pentru a apropia publicul de artă și pentru a diversifica oferta culturală.
Arta se mută în spațiul digital
Unul dintre cele mai vizibile exemple este MINA, care a introdus în România un model de prezentare a artei bazat pe proiecții de mari dimensiuni, sunet și tehnologie digitală. Muzeul și-a deschis porțile la București în august 2023, iar ulterior conceptul a fost extins prin noi locații și prin proiectul itinerant MINA Pop-Up. Rețeaua dispune în prezent de spații în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Acest model modifică relația tradițională dintre vizitator și operă. În locul unei expoziții convenționale, unde publicul privește lucrările expuse, imaginile sunt proiectate pe suprafețe ample, iar vizitatorul este plasat efectiv în interiorul spectacolului vizual. Conceptul a fost aplicat pentru prezentarea unor artiști și teme diverse, de la pictură și patrimoniu, până la natură, istorie și universul cosmic.
MINA Pop-Up ajunge și la Galați
Un exemplu elocvent al extinderii acestui model în afara marilor centre culturale este MINA Pop-Up Galați. Proiectul a adus în oraș trei expoziții imersive, într-un spațiu temporar amenajat cu proiecții 360 de grade. Spațiul a fost amenajat într-un cort de aproximativ 450 de metri pătrați, instalat în parcarea Shopping City Galați. Proiectul a fost cofinanțat de Primăria municipiului Galați și găzduit de centrul comercial. Experiența de la Galați este relevantă prin faptul că un astfel de proiect nu necesită o infrastructură muzeală permanentă. Formatul Pop-Up permite deplasarea conceptului în alte orașe și extinderea accesului la arta digitală dincolo de București. În cazul Galațiului, programul a inclus expoziția „Van Gogh: The Immersive Show”, urmată de alte producții prezentate publicului local.
Publicul devine parte integrantă a experienței
Digitalizarea nu înseamnă doar înlocuirea tabloului cu un ecran. În cazul expozițiilor imersive, tehnologia schimbă modul în care publicul parcurge expoziția. Proiecțiile la scară largă, muzica și efectele sonore construiesc o experiență multisenzorială, iar vizitatorul nu mai este doar un simplu observator. Spațiul expozițional devine, practic, mediul în care opera este prezentată și reinterpretată. Această abordare poate juca un rol important în atragerea publicului care nu frecventează în mod obișnuit muzeele și galeriile tradiționale. MINA a prezentat inclusiv producții dedicate artei românești, în care lucrările unor pictori clasici au fost reinterpretate prin animație și tehnologii digitale.
Extinderea tematică arată că modelul nu se limitează la reproducerea digitală a unor tablouri celebre. În 2026, MINA a lansat, în București, Cluj-Napoca și Iași, două experiențe noi: „Zeii Olimpului” și „În Inima Oceanului”. Prima propune o incursiune în mitologia greacă, în timp ce a doua explorează lumea subacvatică. În acest mod, tehnologia devine un instrument de prezentare pentru domenii diferite, iar muzeul imersiv începe să funcționeze ca o intersecție între artă, educație, divertisment și tehnologie.
O piață culturală în transformare
Dezvoltarea acestor proiecte indică o schimbare în comportamentul publicului. Consumatorii de cultură sunt obișnuiți cu conținut digital, cu imagine de înaltă rezoluție și cu experiențe interactive. Muzeele și instituțiile culturale sunt astfel puse în situația de a găsi modalități prin care să integreze tehnologia fără a pierde componenta educativă și artistică. Această dezvoltare arată că arta digitală nu mai reprezintă doar o nișă experimentală. Ea începe să fie integrată într-un model cultural cu spații permanente, producții proprii și proiecte itinerante. Transformarea nu presupune dispariția muzeului tradițional. Pictura, sculptura și patrimoniul continuă să fie prezentate în spațiile clasice, iar experiența directă în fața unei opere originale nu poate fi echivalată complet cu o proiecție digitală. Muzeele imersive oferă însă o altă posibilitate: aceea de a reinterpreta și contextualiza opera prin tehnologie, făcând-o accesibilă într-o formă diferită. Pentru România, fenomenul este relevant nu doar din perspectiva culturii, ci și a dezvoltării industriilor creative și a tehnologiilor de new media. Producțiile de acest tip presupun colaborarea dintre artiști, programatori, designeri, specialiști în imagine, sunet și producție digitală.
Sursa: Bursa
