Sănătatea mintală, o criză ignorată în umbra turbulențelor globale
O analiză recentă a agenției Uniunii Europene Eurofound relevă o problemă alarmantă: peste jumătate din populația europeană este în prezent la risc de depresie. Datele, obținute prin indicatorul WHO-5, subliniază o legătură strânsă între condițiile socio-economice precare și deteriorarea stării de sănătate mintală. Războaie, pandemii și crize economice au creat o „furtună perfectă” ce afectează profund starea de bine a cetățenilor, cu consecințe pe termen lung.
Insecuritatea economică și impactul psihologic
Studiul Eurofound, realizat prin colectarea de date relevante, arată că 57% dintre respondenți se confruntă cu riscul de depresie. Această cifră alarmantă indică o problemă mult mai profundă decât s-ar putea estima inițial. Eszter Sandor, manager de cercetare senior la Eurofound, subliniază corelația puternică dintre stresul financiar, instabilitatea locuințelor și deteriorarea stării psihologice.
Optimismul sperat după pandemia de COVID-19 nu s-a materializat. Incertitudinea geopolitică și percepția unei lipse de echitate în procesul de redresare economică au generat o tensiune psihologică cronică. Persoanele vulnerabile – șomeri, lucrători slab plătiți și persoane cu dizabilități – raportează cele mai scăzute niveluri de încredere în guvernele naționale și în sistemul juridic. Așadar, inegalitatea economică acutizează problemele de sănătate mintală.
Deziluzia generațională și impactul asupra încrederii
Un aspect îngrijorător relevat de studiu este o „deziluzie specifică vârstei de mijloc”. Generațiile tinere încă își pun speranța în Uniunea Europeană pentru a aborda provocări globale, precum schimbările climatice. Totuși, respondenții de vârstă medie manifestă un nivel semnificativ mai scăzut de încredere în instituții. Această discrepanță evidențiază un decalaj între retorica unei Europe reziliente și realitatea vieții de zi cu zi.
Lipsa îmbunătățirilor concrete în siguranța economică a gospodăriilor devine un semnal de alarmă pentru o posibilă polarizare socială și o diminuare a implicării democratice. În timp ce indicatorii economici agregati nu sunt suficienți pentru a evalua sănătatea unei societăți, măsurile urgente sunt necesare pentru a aborda criza de sănătate mintală.
Priorități pentru o abordare holistică
Pentru a restabili optimismul și a aborda criza de sănătate mintală, este esențială o abordare care depășește perspectiva macroeconomică. Locuirea trebuie tratată ca o prioritate socială, deoarece creșterea economică generală nu rezolvă criza locuințelor care afectează reziliența claselor de mijloc și a celor cu venituri reduse. Starea de bine trebuie integrată în politicile sociale, deoarece precaritatea financiară alimentează criza sănătății mintale.
Reconstruirea încrederii necesită experiență directă. Nu este suficientă comunicarea strategică. Oamenii au nevoie să vadă îmbunătățiri reale în situația lor financiară, la nivelul gospodăriei, nu doar în statistici macroeconomice. O abordare integrată, care vizează atât aspectele economice, cât și sociale, este esențială pentru a atenua efectele negative ale crizelor globale asupra sănătății mintale a cetățenilor.
În România, potrivit datelor INSSE, înregistrarea numărului de persoane diagnosticate cu tulburări psihice a crescut cu 15% în ultimii trei ani, reflectând o tendință generală în Europa.
Sursa: Ziarul Financiar
