Ciprul vrea să exporte gaze naturale din 2028, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și a riscurilor legate de tranzitul energiei prin puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz, Cipru intenționează să înceapă exportul de gaze naturale din anul 2028. Anunțul a fost făcut de Michael Damianos, ministrul cipriot al Energiei, care a subliniat importanța exploatării resurselor din afara regiunii Golfului pentru a asigura securitatea energetică. Criza actuală, accentuată de conflictele din zonă, a evidențiat nevoia de a diversifica sursele de energie și de a reduce dependența de anumite zone geografice.
Diversificarea surselor de energie, o prioritate pentru europa
Oficialul cipriot a declarat că, pentru Uniunea Europeană, exploatarea resurselor din estul Mediteranei ar trebui să devină o prioritate. „Sperăm că vom avea gaze până în 2028”, a spus Damianos într-un interviu. „Cred că, în general, criza din Orientul Mijlociu arată că ar trebui să ne exploatăm rezervele, în special pe cele din afara regiunii Golfului”. Exportul de gaze naturale din Cipru ar putea contribui la eforturile europene de a-și asigura resurse energetice alternative, mai ales în contextul amenințărilor din Orientul Mijlociu. Conflictul din Iran a crescut îngrijorările cu privire la tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, un canal vital pentru comerțul mondial cu petrol, care a fost puternic afectat de atacurile recente.
Ciprul deține rezerve estimate între 15 și 18 trilioane de metri cubi de gaze naturale, descoperite în șase perimetre din zona sa economică exclusivă. Exploatarea acestora a fost lentă, din cauza dispersării zăcămintelor și a necesității deciziilor de investiții separate. Unul dintre cele mai importante zăcăminte este Cronos, descoperit de companiile Eni și TotalEnergies, care ar putea asigura consumul Ciprului pentru zeci de ani sau ar putea fi exportat către piețele regionale.
Export prin egipt, o potențială soluție
Pentru exportul gazelor naturale, Cipru ia în considerare utilizarea infrastructurii existente din Egipt, unde gazul ar urma să fie procesat și lichefiat înainte de a fi exportat către Europa. De asemenea, ministrul Damianos a menționat că nu este exclusă construirea unui terminal de export de gaze naturale lichefiate în Cipru, dar această decizie ar depinde de descoperirea unor rezerve suplimentare. În paralel, Cipru este angajat în proiecte majore de energie, precum Marele Interconector Maritim (GSI), care va conecta Grecia, Cipru și Israel. „Este un proiect important pentru securitatea aprovizionării”, a subliniat Damianos, menționând că acest cablu submarin are ca obiectiv principal consolidarea sistemului energetic al insulei și reducerea izolării acesteia față de rețelele energetice europene.
În contextul recentelor evenimente, ministrul Energiei a punctat că prioritatea zero este explorarea și exploatarea resurselor locale. În prezent, se lucrează la planurile concrete pentru exploatarea zăcămintelor, iar negocierile cu partenerii europeni și internaționali sunt în curs de desfășurare.
