România, vizată de Comisia Europeană în trei cazuri de neaplicare a directivelor UE
Comisia Europeană a demarat proceduri de infringement împotriva mai multor state membre, inclusiv România, pentru netranspunerea la timp a unor directive europene importante. Decizia vizează o serie de măsuri naționale care nu au fost adoptate în termenul prevăzut, afectând domenii precum raportarea financiară, supravegherea bancară și cooperarea judiciară digitală. Statele vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele, altfel Bruxelles-ul urmând să treacă la etapa următoare a procedurii.
ESAP, CRD6 și probele electronice: domeniile vizate
Prima procedură se referă la neaplicarea integrală a Directivei omnibus privind European Single Access Point (ESAP), un proiect menit să creeze un punct unic de acces la informații financiare publice despre companii. România, alături de alte 18 state membre, a primit o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu a transpus modificările necesare pentru transmiterea informațiilor publice către ESAP. „Scopul este să crească vizibilitatea companiilor în fața investitorilor, să lărgească sursele de finanțare și să ajute mai ales întreprinderile mici din piețe de capital mai mici să atragă atenție”, a transmis Comisia Europeană. Termenul limită pentru transpunerea acestei directive era 10 ianuarie 2026.
Un al doilea dosar vizează directiva a șasea privind cerințele de capital (CRD6), care actualizează cadrul prudențial bancar al UE. 22 de state membre, printre care și România, nu au notificat Comisiei măsurile naționale de transpunere. Directiva urmărește armonizarea regulilor aplicabile sucursalelor unor întreprinderi bancare din țări terțe și consolidarea stabilității financiare. „Directiva aduce beneficii cetățenilor prin consolidarea stabilității financiare și prin asigurarea faptului că băncile pot continua să ofere credite și servicii în orice condiții economice”, au precizat oficialii europeni. Termenul pentru transpunere a fost, de asemenea, 10 ianuarie 2026.
Al treilea dosar se referă la directiva privind probele electronice (e-evidence), un instrument crucial pentru cooperarea judiciară în spațiul european. România, alături de alte 21 de state membre, este acuzată că nu a transpus integral această directivă, care ar facilita accesul autorităților la datele electronice necesare în anchete penale. Directiva „impune tuturor furnizorilor de servicii care oferă servicii în Uniune să desemneze un reprezentant legal sau un sediu desemnat care să poată primi, executa și aplica solicitările autorităților”, conform Comisiei. Termenul limită pentru transpunere a fost 18 februarie 2026.
Procedura de infringement și implicațiile pentru România
În toate cele trei cazuri, România se află în prima fază a procedurii de infringement: cea a scrisorii de punere în întârziere. Comisia a oferit statelor membre un termen de două luni pentru a răspunde, a finaliza transpunerea și notifica măsurile adoptate. Lipsa unui răspuns satisfăcător poate conduce la emiterea unui aviz motivat, urmat de posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceste proceduri subliniază importanța transpunerii corecte și în timp util a legislației europene, pentru a asigura funcționarea eficientă a pieței interne, stabilitatea financiară și cooperarea judiciară.
Oficialii de la București nu au comentat încă public situația.
