Populația umană din Europa a suferit o scădere dramatică în timpul Neoliticului, acum aproximativ 5.000 de ani. Cercetătorii au analizat ADN-ul antic extras din rămășițele umane găsite într-un mormânt din Franța și au descoperit o schimbare genetică majoră, indicând o perturbare majoră și înlocuirea populației.
Un mister al istoriei
Declinul neolitic, petrecut în jurul anului 3000 î.e.n., a fost o perioadă de mari transformări. Populațiile au crescut inițial, agricultura s-a dezvoltat, și au apărut noi tehnologii. Cu toate acestea, ceva a declanșat o schimbare demografică semnificativă. În multe zone, fermierii locali au dispărut, fiind înlocuiți de populații cu origini din stepele eurasiatice.
În apropiere de Paris, într-un mormânt megalitic, au fost îngropați sute de indivizi. Analizele anterioare au arătat că înmormântările au avut loc în două faze distincte, separate de o pauză. Această pauză coincide cu perioada declinului neolitic. Echipa de cercetători a extras și analizat ADN-ul a 132 de persoane din ambele faze.
Au observat o discontinuitate genetică clară între cele două faze. Populația existentă înainte de declin nu era înrudită genetic cu cea care a urmat. Prima fază, între 3200 și 3100 î.e.n., a prezentat un număr neobișnuit de mare de persoane care au murit tinere.
Posibile cauze ale colapsului
Acest tipar de mortalitate nu este specific unei populații sănătoase, sugerând un eveniment catastrofal, cum ar fi o boală, foamete sau conflict. Cea de-a doua fază a înmormântărilor a relevat legături genetice puternice cu sudul Franței și Peninsula Iberică, indicând o migrație și o repopulare din aceste regiuni.
Cauza exactă a acestei perturbări rămâne neclară. Cercetătorii au găsit ADN de la mai multe bacterii patogene în rămășițe, inclusiv Yersinia pestis, agentul cauzator al Morții Negre, și Borrelia recurrentis, responsabilă pentru febra recurentă transmisă de păduchi. Prezența acestor patogeni sugerează că bolile infecțioase ar fi putut afecta populațiile umane în acea perioadă.
Datele de mediu indică faptul că pădurile au început să se extindă în această perioadă, ocupând terenurile agricole, lucru asociat cu o scădere a activității umane. Relațiile dintre cei decedați au fost, de asemenea, revelatoare. Înainte de declin, persoanele îngropate erau înrudite, sugerând o comunitate unită. După declin, relațiile erau mai slabe și mai dispersate.
Consecințe și perspective
Descoperirile sugerează o populație sub presiuni multiple, urmată de o înlocuire a populației. Deși nu este clar cât de bine se aplică acest model la scară largă, el conturează o perioadă de perturbare extinsă pe continentul european.
Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology & Evolution.
