Conform HotNews: Mareșalul Gheorghi Jukov a băut Coca-Cola, dar nu cea obișnuită. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, liderul sovietic a gustat băutura răcoritoare americană oferită de Dwight Eisenhower și i-a plăcut atât de mult încât și-a dorit să o consume frecvent. Îngrijorat de imaginea sa ca reprezentant al unui regim comunist, Jukov nu voia să fie asociat cu o băutură „imperialistă”. Soluția a venit de la Coca-Cola, care, pentru a satisface dorința mareșalului, a produs o variantă specială, incoloră, fără caramel, ambalată discret pentru a semăna cu vodca.
Această inițiativă, descrisă în cartea lui Mark Pendergrast, scoate în evidență o realitate complexă a relațiilor dintre Uniunea Sovietică și mărcile occidentale. Deși Uniunea Sovietică a păstrat o anumită distanță față de produsele capitaliste, nu a fost complet izolată. Ford a contribuit la proiectele de industrializare sovietice în anii 1930, iar Pepsi a reușit să implementeze marketingul de masă în URSS în anii 1970. Coca-Cola, însă, a avut o cale mai sinuoasă, cu temeri exprimate de unii autori că profitsurile ar fi umplut vistieria sovieticilor.
Coca-Cola Albă, un ambasador inedit
Linia de demarcație între comunism și capitalism, simbolizată de gustul Coca-Cola, a fost depășită chiar de o figură cheie a luptei împotriva nazismului, Mareșalul Jukov. Produsul final, fabricat la Bruxelles, a fost conceput să fie o alternativă „politic corectă” la sifonul capitalist. Prin eliminarea caramelului și utilizarea unei sticle cu pereți drepți, băutura incoloră a fost adaptată pentru a semăna cât mai mult cu vodca. Chiar și un capac cu o stea roșie a fost adăugat pentru a facilita acceptarea sa culturală și politică.
Această strategie a fost un succes, oferindu-i Coca-Colei acces liber în zonele controlate de sovietici din Viena, fără obstacole birocratice. Numele băuturii, inventat de Frank Robinson, provine de la cele două ingrediente principale: frunza de coca și nuca de cola. Nuca de kola, originară din Africa de Vest, conține stimulenți precum cafeina și teobromina.
Origini și transformări ale ingredientelor
În culturile vest-africane, nuca de kola era mestecată pentru a suprima apetitul și a permite eforturi susținute fără oboseală sau sete. De asemenea, juca un rol important în evenimente sociale și ceremonii. Istoria nucilor de kola este legată și de traversările efectuate pe navele de sclavi, unde erau folosite pentru a îmbunătăți gustul apei.
În ultimii ani, compoziția Coca-Cola a suferit modificări semnificative. În 2016, nuca de cola din rețetă a fost înlocuită cu o substanță chimică sintetică. Această schimbare, alături de renunțarea la frunza de coca, din care se extrăgea inițial cocaina, transformă băutura într-un produs departe de originile sale, amintind de trupele muzicale care și-au schimbat componența de-a lungul timpului din cauza divergențelor artistice sau a conflictelor interne. Frunza de coca a fost eliminată din rețetă la începutul secolului al XX-lea, conform altor surse.
Reintrarea și prezența actuală în Rusia
Coca-Cola și-a reluat activitatea în Rusia după 1990, beneficiind de liberalizarea pieței și de producția locală. Compania nu a mai operat însă oficial în Rusia începând din 2022, anunțând suspendarea operațiunilor și a comercializării produselor sale.
După retragerea oficială, băuturi similare Coca-Cola au continuat să apară pe piața rusă prin importuri paralele, reexporturi din țări vecine și produse locale „clone”, precum Dob Cola sau Komi-Cola. În 2025, se raporta că sticle sau doze de Coca-Cola, importate din alte țări, încă puteau fi găsite în magazine, indicând o prezență sporadică, dar nu oficială, a brandului pe piața rusă.
Sursa: HotNews
