Criza din Hormuz: Redeschiderea Strâmtorii Vine Prea Târziu pentru Multe Țări Sărace
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz, promisă anterior, nu va putea salva țările cele mai sărace de dificultățile economice și fiscale, au avertizat oficialii. Această măsură ameliorează totuși, într-o oarecare măsură, perspectivele economice ale națiunilor mai prospere. Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a atras atenția asupra faptului că criza din Orientul Mijlociu va rămâne o „amenințare serioasă” pentru economia globală, chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid.
Impactul economic diferențiat
Mai mult de 12 țări ar putea avea nevoie de sprijin financiar suplimentar din partea creditorilor oficiali, în cazul înrăutățirii situației. Majoritatea acestor țări se află în Africa, iar între cinci și opt dintre ele sunt deja în programe ale FMI, care ar putea necesita „majorări” ale finanțării. Adam Posen, președintele think-tank-ului Peterson Institute, a prevăzut un „triplu șoc” pentru țările cu venituri mici și medii, importatoare de energie: prețuri mai mari la energie, alimente și îngrășăminte, combinate cu un dolar mai puternic. „Este o lume în care durerea va fi resimțită mult mai mult în țările în curs de dezvoltare decât în cele cu venituri ridicate”, a adăugat Posen.
Aceste avertismente relevă natura inegală a crizei energetice și efectele de durată ale unei situații care, potrivit analiștilor, va afecta producția și va menține prețurile la petrol și gaze la niveluri ridicate. Participanții la reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale au fost, în privat, nemulțumiți de impactul pe care anumite acțiuni îl vor avea asupra economiei globale. „Războiul este un act de vandalism economic global”, a afirmat un guvernator al unei bănci centrale europene.
Reacții pe piețele financiare și perspective
Piețele financiare au înregistrat creșteri în ultima săptămână, iar prețurile petrolului au scăzut datorită semnelor de progres între Statele Unite ale Americii și Iran, cu Teheranul acceptând redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Donald Trump, președintele SUA, a indicat că Washingtonul și Teheranul sunt aproape de un acord pentru încheierea conflictului, declarând că strâmtoarea este „pregătită pentru afaceri și pentru tranzit complet”. „Nu a fost la fel de alarmant ca anul trecut, când oamenii se confruntau cu tarifele comerciale”, a spus Nathan Sheets, economist-șef global la Citigroup.
Andrzej Domański, ministrul de finanțe al Poloniei, a apreciat că criza ar putea avea „un impact destul de limitat asupra economiei globale” în ansamblu, în cazul unei rezolvări rapide. Totuși, acesta s-a arătat mai puțin optimist în ceea ce privește implicațiile pentru țările cu venituri mici și în curs de dezvoltare, puternic dependente de importurile de energie. „Când văd randamentele obligațiunilor crescând pentru piețele emergente sau pentru țările din Africa subsahariană, îți dai seama că povara nu este împărțită în mod egal”, a spus el.
FMI ajustează prognozele economice
Georgieva a subliniat presiunile existente asupra țărilor mai sărace, dependente de importuri, cu spațiu fiscal limitat, care sunt mai expuse șocului inflaționist. „Mă doare să văd că majoritatea țărilor din Africa subsahariană se află în această zonă de vulnerabilitate.” În raportul său World Economic Outlook, FMI a redus prognozele de creștere pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce perspectivele pentru economiile avansate au rămas, în general, neschimbate.