România, pe drumul autonomiei auto: un rol esențial, dar diferit
Industria auto globală se îndreaptă spre mașinile autonome, dar calea este mai degrabă o scară cu trepte mici decât o schimbare bruscă. România are un rol important în această tranziție, concentrându-se pe dezvoltarea de sisteme avansate de asistență a șoferului (ADAS), componente electronice, integrare de senzori și teste. Deși nu produce încă mașini complet autonome, țara noastră contribuie semnificativ la infrastructura care face posibilă această tehnologie.
România, un centru de inginerie pentru autonomia parțială
În prezent, companiile globale își distribuie munca, iar cercetarea de vârf se face în centre mari, dar dezvoltarea, validarea și testarea se realizează în hub-uri precum România. Avantajele României sunt inginerii bine pregătiți, costurile competitive și tradiția solidă în industria auto. Țara noastră este suficient de aproape de piețele europene pentru a fi integrată în proiecte, dar și suficient de flexibilă pentru a livra rapid.
Conform specialiștilor, autonomia completă la scară largă este încă limitată în 2026. Industria auto se concentrează pe autonomie incrementală și pe siguranță asistată. România concurează în „autonomia parțială” și pe părțile invizibile ale acesteia: senzori, software și procese. Țara noastră joacă un rol important în zona de software și validare, datorită capacității de a construi echipe rapid și de a livra în termene scurte.
Experții subliniază că multe proiecte ADAS și condus asistat includ activități în care România excelează. Exemple sunt dezvoltarea de software, integrarea de senzori, calibrarea și verificarea, testarea în scenarii simulate și managementul cerințelor. Aici este nevoie de „disciplină inginerească, nu doar AI”, spun specialiștii. România este puternică și în producție, fabricile și lanțurile de aprovizionare având o relevanță directă pentru autonomia viitoare.
Provocările antreprenoriale și direcțiile strategice
O întrebare frecventă este de ce nu avem și un proiect autohton de mașini autonome. Răspunsul implică trei bariere majore: capital, date și reglementare. Proiectele de autonomie completă cer investiții uriașe, ani de testare și acces la date la scară. România are talent tehnic, dar accesul la finanțare este limitat.
Există inițiative de cercetare în universități și start-up-uri care lucrează la componente, dar integrarea este cea mai grea. Infrastructura, cum ar fi semnalizarea coerentă și regulile clare de circulație, este o altă provocare. „Într-o piață mică, costul riscului poate ucide proiectul înainte să se maturizeze,” menționează specialiștii. România produce mai degrabă „specialiști pentru autonomie” decât „autonomie completă ca produs local”.
Pentru a influența propria poziție în acest ecosistem, România are trei direcții de acțiune. Prima este competența software, industria auto transformându-se într-una în care actualizările sunt constante. A doua direcție este infrastructura de testare și validare, România putând deveni un hub regional pentru proiecte ADAS. A treia direcție este cadrul legal, regulile clare fiind esențiale pentru testare și adoptare.
În prezent, industria auto din România este un furnizor de competențe pentru jucători globali. Provocarea este transformarea experienței în produse și platforme. Recent, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat o nouă rundă de finanțare pentru proiecte de cercetare în domeniul mobilității electrice și autonome, subliniind angajamentul statului de a susține dezvoltarea tehnologică în domeniu.
