Un nou studiu sugerează că două până la trei cești de cafea consumate zilnic ar putea avea un efect protector asupra sănătății mintale, în timp ce un consum mai mare ar putea crește riscurile. Cercetarea, publicată în „Journal of Affective Disorders”, a analizat datele a peste 460.000 de participanți, arătând o legătură interesantă între consumul de cafea și riscul de tulburări psihice.
Legătura dintre cafea și sănătatea mintală, dezbătută
Studiul a scos la iveală un model în formă de J. Acest lucru indică faptul că un consum moderat de cafea ar putea fi benefic, în timp ce un consum insuficient sau excesiv nu oferă aceleași avantaje. Efectul protector pare să fie mai pronunțat în cazul bărbaților. Participanții au fost urmăriți pe o perioadă medie de 13,4 ani, oferind cercetătorilor o perspectivă amplă asupra relației dintre obiceiurile de consum de cafea și evoluția stării de sănătate mintală.
În contrast, consumul a cinci sau mai multe cești de cafea pe zi a fost asociat cu un risc mai mare de tulburări mintale. Autorii studiului au subliniat importanța analizării rolului dietei și nutriției în prevenirea și gestionarea problemelor de sănătate mintală.
Cum poate cafeaua influența starea de bine
Pe de altă parte, cafeaua conține peste o mie de ingrediente bioactive, cum ar fi cofeina, polifenoli, melanoidine și diterpene. Cercetătorii sugerează că efectele antiinflamatorii ale acestor compuși pot explica, parțial, riscul mai scăzut de afecțiuni de sănătate mintală observat la consumatorii moderați de cafea.
Cofeina, prin mecanismele sale de acțiune, inclusiv activarea receptorului A1R și inhibarea receptorului A2AR, ar putea influența starea psihică. Proprietățile antiinflamatorii ale cofeinei au fost legate de un risc mai scăzut de demență și de un declin cognitiv mai lent în cercetările anterioare.
O problemă de amploare la nivel global
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste un miliard de oameni suferă de tulburări de sănătate mintală. Aceste tulburări, inclusiv anxietatea și depresia, reprezintă a doua cauză principală a dizabilității pe termen lung. Potrivit autorilor studiului, dezvoltarea de strategii preventive este crucială pentru a aborda această problemă de sănătate publică.
