Conform Buletin.de: Locuitorii Capitalei au un atașament ridicat față de București, dar sentimentul de apartenență la o comunitate locală este mai slab, arată un studiu realizat de Fundația Comunitară București. Cercetarea, care a consultat 400 de bucureșteni prin interviuri online și discuții în profunzime, a analizat modul în care aceștia se raportează la orașul în care trăiesc și la comunitățile lor.
Mândria de a fi bucureștean, împărțită
Nivelul mediu de atașament față de București a fost evaluat la 7,8 din 10, în timp ce sentimentul de apartenență la o comunitate a primit o notă de 6,9 din 10. Autorii studiului subliniază că legătura locuitorilor cu orașul este mai puternică la nivel individual, fiind influențată de oportunitățile profesionale, culturale și de serviciile disponibile, dar mai fragilă la nivel colectiv. Raportul sugerează că BUCUREȘTIUL funcționează mai mult ca un „spațiu de resurse și oportunități” decât ca un „reper afectiv sau simbolic”. Oamenii percep orașul mai degrabă ca pe un loc care le oferă condiții pentru o viață mai bună, decât ca pe o comunitate în care sunt activ implicați.
Un aspect important relevat de studiu este că ideea de apartenență este încă puternic legată de originea geografică. Opt din zece respondenți consideră că nașterea în Capitală este esențială pentru a fi considerat „cu adevărat” bucureștean. Doar 51% dintre participanții la studiu și-au exprimat mândria față de oraș, în timp ce aproape o treime iau în calcul mutarea din București. Principalele motive invocate sunt legate de supraaglomerare, poluare și calitatea generală a vieții. Nemaifiind mulțumiți de mediul înconjurător, de lipsa spațiilor verzi și de o coeziune socială precară, mulți caută alternative.
De la cartier la oraș: o legătură absentă?
Studiul indică faptul că locuitorii se identifică mai mult cu propriul cartier sau cu grupuri de interese comune, decât cu orașul București în ansamblul său. Conceptul de comunitate la nivelul întregului oraș este perceput ca fiind neclar, iar discuțiile se concentrează, de multe ori, pe comunități restrânse, de proximitate sau formate în jurul unor hobby-uri și preocupări comune. Doar 22% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de calitatea comunității locale, aspectul cel mai slab punctat în evaluarea orașului.
În ceea ce privește încrederea, organizațiile neguvernamentale și actorii societății civile beneficiază de o mai mare credibilitate pentru proiecte sociale, în timp ce autoritățile sunt percepute ca fiind necesare pentru a asigura un cadru stabil de dezvoltare.
Pentru a consolida sentimentul de apartenență, autorii studiului propun accentul pe proximitate. Dezvoltarea unor proiecte comune, investiții în spațiile publice și zonele verzi din cartiere, precum și inițiative de dialog între cetățeni și administrație, pe termen lung, sunt direcții sugerate pentru a încuraja participarea civică și a construi comunități mai puternice.
Raportul complet poate fi consultat pe site-ul Fundației Comunitare București.
Sursa: Buletin.de
