O echipă de cercetători de la UCLA a identificat o posibilă țintă pentru tratarea bolii ficatului gras, o afecțiune în creștere la nivel mondial. Studiul, publicat recent în revista Nature Aging, arată cum anumite celule imune senescente pot întreține inflamația din ficat, împingând boala spre forme mai severe. Rezultatele sunt promițătoare, însă cercetătorii subliniază că este nevoie de mai multe studii.
Ce au descoperit cercetătorii despre celulele imune
Echipa de la UCLA a concentrat atenția pe macrofage, celulele imune care curăță resturile celulare și răspund la agresiuni. Cercetătorii au descoperit că o parte dintre aceste celule ajung într-o stare de senescență, adică nu mai funcționează corect, dar nici nu dispar. Ele rămân în țesut și eliberează molecule inflamatorii, afectând mediul înconjurător. Aceste celule senescente au fost identificate cu ajutorul unor markeri specifici.
În ficatul șoarecilor tineri, aceste celule reprezentau o mică parte din macrofage. La animalele mai în vârstă, ponderea lor a crescut semnificativ, mergând în paralel cu inflamația cronică din ficat. Cercetătorii au demonstrat că și colesterolul LDL crescut poate împinge macrofagele spre această stare, inclusiv în experimente de laborator. Aceasta sugerează că boala ficatului gras, denumită MASLD, nu este doar o problemă de acumulare a grăsimii, ci și o dereglare imună.
Eliminarea celulelor senescente: rezultate preliminare
Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au folosit ABT-263, o substanță care distruge selectiv celulele senescente. La șoarecii cu o dietă bogată în grăsimi și colesterol, tratamentul a dus la reducerea greutății ficatului. Interesant, nu s-a observat doar o încetinire a evoluției bolii, ci și o regresie a leziunilor hepatice, deși dieta nesănătoasă a rămas aceeași. Totuși, cercetătorii avertizează că ABT-263 este prea toxic pentru utilizare generală la oameni.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de biopsie hepatică umană și au observat aceeași semnătură celulară. Au găsit niveluri mai mari ale acestor celule în ficatele bolnave comparativ cu cele sănătoase, ceea ce întărește legătura cu boala umană. Este important de reținut că aceste rezultate sunt preliminare și necesită investigații suplimentare. Studiul identifică o țintă biologică nouă, dar nu demonstrează că eliminarea acestor celule va produce aceleași efecte la pacienți.
Importanța bolii ficatului gras și implicații
MASLD este cea mai răspândită boală hepatică la nivel mondial. Organizațiile de specialitate estimează o prevalență de aproximativ 38% în populația adultă globală. În România, un studiu publicat în 2025 a indicat prezența MASLD la 35,7% dintre participanții la un program de screening. Boala este strâns legată de obezitate, diabet, dislipidemie și sedentarism.
Deși există deja un tratament aprobat pentru o formă avansată a bolii, cu rezultate limitate, studiul de la UCLA deschide noi perspective. Cercetătorii speră să găsească modalități mai sigure de a ținti aceste celule senescente și să dezvolte tratamente mai eficiente. Studiul subliniază importanța cercetării în domeniul îmbătrânirii și al bolilor cronice.
