Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o propunere controversată privind listarea la bursă a companiilor de stat, stârnind critici vehemente din partea experților. Aceștia acuză Guvernul că ar subevalua masiv active valoroase, pregătind terenul pentru o privatizare mascată a unor „bijuterii” ale economiei românești. În vizor sunt instituții solide precum CEC Bank și companii strategice precum Salrom, ale căror evaluări sunt considerate profund deficitare.
CEC Bank: Între profit și „sensibilitate politică”
Cazul CEC Bank este exemplul cel mai flagrant al acestei strategii. Deși este a patra bancă din România după active, cu un profit record și o capitalizare semnificativă, Guvernul o tratează ca pe un „pacient” vulnerabil, care necesită „tratament” prin forța pieței. Documentele oficiale justifică listarea prin invocarea „sensibilității politice” a băncii, considerând drept un risc faptul că CEC Bank susține programe guvernamentale și finanțează IMM-urile, agricultura și locuințele pentru tineri.
Experții consultați denunță această abordare ca fiind o „logică răsturnată”, statul renunțând la singurul instrument care poate injecta capital direct în economia reală. Evaluarea CEC Bank la 5,4 miliarde de lei pare să ignore majorarea de capital de 1 miliard de lei aprobată recent de Comisia Europeană. Compararea băncii cu Patria Bank, o instituție de nișă de 20 de ori mai mică, ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea evaluării. Utilizarea multiplilor de piață corecți ar indica o valoare reală cuprinsă între 9 și 17 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o „reducere” de peste 50% la vânzare.
Salrom și grafitul: O resursă strategică subevaluată
Situația companiei Salrom este la fel de problematică. Evaluată la doar 616 milioane lei, societatea deține o licență pentru zăcământul de grafit de la Baia de Fier, o resursă esențială pentru bateriile mașinilor electrice. Grafitul a fost inclus pe lista proiectelor de interes strategic ale Uniunii Europene, cu finanțări de 450 milioane euro, ceea ce crește valoarea sa geopolitică și industrială. Paradoxal, Guvernul dorește deschiderea acționariatului către privați tocmai în momentul în care valoarea companiei crește exponențial.
Listarea acestor companii, alături de pachete din Hidroelectrica sau Romgaz, ridică semne de întrebare cu privire la strategia pe termen lung a României. Criticii susțin că beneficiarii direcți ai acestor evaluări conservatoare nu vor fi contribuabilii, ci marile fonduri de investiții care vor achiziționa active cu potențial uriaș la „preț de lichidare”.
Unde și când vor fi listate companiile
Conform documentului prezentat, nouă companii sunt eligibile pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului: CEC Bank, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Aeroporturi București, Salrom, Loteria Română, Imprimeria Națională, Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni, Uzina Mecanică Cugir și Poșta Română.
Până la publicarea unui punct de vedere oficial din partea Guvernului, rămâne incertă data exactă a listării acestor companii la bursă.
