Restaurarea Castelului Banffy din Răscruci, județul Cluj, printre laureații Premiilor Europa Nostra
Castelul Banffy din Răscruci, județul Cluj, a fost recompensat anul acesta cu un Premiu European pentru Patrimoniu / Premiu Europa Nostra, la categoria Conservare și Refolosire Adaptativă. Reședința aristocratică din secolul al XIX-lea și parcul său au fost astfel readuse în circuitul public, ca urmare a unui proiect care a combinat conservarea interioarelor și a peisajului cu adaptarea la o funcțiune de centru cultural în mediul rural transilvănean.
O istorie marcată de transformări
Aspectul actual al clădirii datează în mare parte din perioada 1875-1885, când Baronul Adam Banffy a remodelat reședința. După naționalizare în 1948, clădirea a servit drept școală din 1967 până la începutul anilor 2000. Ultimele lucrări de restaurare semnificative au avut loc în anii 1960. Închiderea sa în 2005, combinată cu lipsa încălzirii și a întreținerii, a dus la deteriorarea progresivă, în special a interioarelor și a elementelor decorative.
Proiectul de restaurare a început în 2018 și a fost finalizat în 2023. Lucrările au inclus conservarea lambriurilor din lemn, a tavanelor sculptate, a ușilor și ferestrelor istorice, a șemineelor, a sobelor din teracotă, a vitraliilor și a elementelor sculpturale. În timpul lucrărilor, au fost descoperite și restaurate in situ tavane decorative anterior necunoscute și rame de piatră baroce. Parcul din jur a fost, de asemenea, reabilitat.
Un efort susținut de fonduri europene
Proiectul a fost implementat de Consiliul Județean Cluj și co-finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operațional Regional 2014–2020. „Proiectul de restaurare a Castelului Banffy demonstrează modul în care o proprietate aristocratică neglijată poate fi reintegrată în viața comunității contemporane. Abordarea sa integrală a restaurat clădirea, grădinile și peisajul ca un ansamblu coerent, încurajând în același timp administrarea pe termen lung, dezvoltarea abilităților și implicarea puternică a comunității locale într-un context rural”, a menționat juriul Premiilor.
La ediția din acest an a premiilor, co-finanțate de Programul Europa Creativă al UE, au fost premiate treizeci de proiecte din 18 țări.
Ediția din acest an prezintă o gamă variată de câștigători în cele cinci categorii, inclusiv proiectul de cercetare Cypriot Fiddler, care a documentat poveștile de viață ale muzicienilor tradiționali ciprioți greci și ciprioți turci (Cipru); programul „Pacijenca”, care a reînviat, prin instruire practică, tradiția dantelăriei Dobrota, aproape dispărută, în Muntenegru; proiectul Grădinile Păcii, care a creat grădini publice contemporane de-a lungul frontului Primului Război Mondial din Franța și Belgia, invitând la reflecție și dialog despre istoria comună de conflict a Europei; și organizația de voluntariat Din l-Art Ħelwa, care a protejat patrimoniul Maltei, prin restaurare, advocacy și implicare publică, de peste 40 de ani.
Ceilalți câștigători la categoria Conservare și Refolosire Adaptativă au fost restaurarea Operei de Stat Ungare din Budapesta; restaurarea complexului monastic Polirone din San Benedetto Po; proiectul DumBO, care a reactivat o fostă platformă de cale ferată din Bologna prin intervenții reversibile, creând un centru cultural flexibil; restaurarea fostei proprietăți a lui Nikolai Astrup în Astruptunet, Jølster, Norvegia; renovarea Domului Bisericii Escuelas Pias din Valencia; și restaurarea Salinas de La Concepcion din Menorca, din Spania, din 1853.
Câștigătorii au fost selectați de Juriul Premiilor, format din zece experți în patrimoniu din întreaga Europă, după evaluarea tuturor candidaturilor de către cinci comisii de selecție. Un total de 261 de candidaturi eligibile pentru premiile din acest an au fost depuse de organizații și persoane fizice din 40 de țări europene.
Publicul poate vota online pentru a decide cine va câștiga Premiul Publicului 2026, în valoare de 10.000 EUR. Voturile pot fi exprimate până pe 12 mai.
