Banca Națională a României (BNR) pare să adopte o abordare precaută în ceea ce privește politica monetară, pe fondul presiunilor inflaționiste persistente și al unei perspective de stabilitate a ratelor dobânzilor în regiune. Decizia din 7 aprilie, analizată de experți, indică o posibilă revizuire ascendentă a prognozei inflației, dar fără semnale clare pentru o înăsprire imediată a politicii monetare.
Prudență în fața inflației
Analizele sugerează că bancherii centrali din Europa Centrală și de Est adoptă o poziție de așteptare, optând pentru menținerea ratelor dobânzilor. Contextul inflaționist actual, combinat cu o oarecare incertitudine economică, justifică această abordare prudentă. În cazul BNR, se așteaptă o comunicare cu o oarecare retorică de înăsprire, dar fără acțiuni concrete. O gestionare mai strictă a lichidităților ar putea fi luată în considerare doar în cazul unor episoade de depreciere a cursului de schimb. Rata efectivă se situează la nivelul facilității de depozit de 5,50%.
Posibile măsuri viitoare
Experții anticipează posibile reduceri ale ratei dobânzii abia la sfârșitul anului, mai exact la ședința din noiembrie. Această decizie ar putea fi influențată de o evaluare a șocului energetic și a eficacității măsurilor guvernamentale de compensare. BNR va urmări, de asemenea, mișcările Băncii Centrale Europene (BCE), piața anticipând două majorări de dobândă până în septembrie. Se estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,1% la sfârșitul lui 2026, revizuită în creștere față de estimarea anterioară de 4,6%. Această revizuire încorporează impactul prețului petrolului.
Măsurile guvernamentale recente, precum plafonarea prețurilor la gazele naturale și amânarea plafonului pentru produsele alimentare de bază, ar putea limita presiunea inflaționistă pe termen scurt. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la combustibili cu aproximativ 11% în martie față de februarie ridică semne de întrebare. Reducerea de rate este susținută de așteptări de creștere economică sub potențial. Conflictul din Orientul Mijlociu prezintă riscuri de scădere pentru previziunile economice.
Factori economici și politici
Încrederea consumatorilor atinsă la niveluri fără precedent de la pandemie, condițiile de pe piața muncii în scădere și creșterea negativă a salariilor reale sunt argumente pentru o politică monetară mai relaxată. Impulsul fiscal negativ ar trebui să susțină relaxarea monetară, deși implementarea consolidării fiscale depinde de stabilitatea politică, care pare fragilă. Rata dobânzii de politică monetară este la 6,5% din august 2024.
