Bacteriile intestinale, un posibil factor în declinul memoriei la vârstnici
Un studiu recent, realizat pe șoareci, sugerează că anumite bacterii din intestin ar putea juca un rol direct în pierderea memoriei, odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii au descoperit o legătură între o specie bacteriană specifică, Parabacteroides goldsteinii, și deteriorarea funcțiilor cognitive. Dacă aceste rezultate se confirmă și în cazul oamenilor, ar putea deschide noi căi de tratament bazate pe modificarea microbiomului intestinal.
Experimentul care a relevat legătura cu memoria
Cercetătorii s-au concentrat pe „axa intestin-creier”, un sistem complex de comunicare între aceste două zone, care implică nervi, hormoni și semnale chimice produse de microbiom. Pentru a înțelege mai bine rolul bacteriilor intestinale în procesul de îmbătrânire, au realizat un experiment inedit. Au introdus șoareci tineri, de aproximativ două luni, în cuști comune cu șoareci bătrâni, de aproximativ 18 luni.
După numai o lună, șoarecii tineri au început să prezinte rezultate similare cu cele ale șoarecilor vârstnici în testele de memorie. Animalele au fost supuse unor teste specifice, în care trebuiau să deosebească obiecte familiare de cele noi. Șoarecii tineri, care împărțeau spațiul cu cei bătrâni, nu au mai făcut diferența între obiectele familiare și cele noi, indicând o pierdere a memoriei pe termen scurt. Analiza microbiomului a relevat o schimbare rapidă a florei intestinale a șoarecilor tineri.
Cum afectează bacteriile comunicarea cu creierul
Studiul arată că bacteria Parabacteroides goldsteinii pare să interfereze cu semnalele transmise prin nervii senzoriali care conectează intestinul cu creierul. Cercetătorii au colonizat intestinul unor șoareci tineri cu această specie microbiană, iar rezultatele au confirmat dificultățile în testele de memorie. Experimentele suplimentare au arătat și efectul invers. Când șoarecii bătrâni au primit antibiotice care au eliminat bacteriile intestinale, performanțele lor în testele de memorie s-au îmbunătățit.
Aceste semnale nervoase sunt esențiale pentru reglarea proceselor fiziologice complexe, inclusiv cele implicate în memorie și învățare. Cercetătorii susțin că, pe măsură ce bacteriile afectează aceste circuite, creierul primește mai puține informații despre starea organismului. Aceasta este comparabilă cu scăderea percepției senzoriale care apare odată cu vârsta.
Cercetătorii subliniază că, deși studiul a fost realizat pe șoareci, sistemul de comunicare intestin-creier este foarte similar la mamifere, sugerând că aceste mecanisme ar putea exista și la oameni. Dacă această ipoteză se confirmă, tratamentele care modifică microbiomul, precum probioticele specifice, dieta adaptată sau transplantul de microbiotă intestinală, ar putea deveni o strategie eficientă în încetinirea sau chiar inversarea declinului cognitiv.
