Conform G4Media: Alergie severă la carne, declanșată de o mușcătură de căpușă
O simplă mușcătură de căpușă poate declanșa o afecțiune rară, dar gravă: sindromul alfa-gal, o alergie severă la consumul de carne de mamifere. Sute de mii de persoane ar putea fi afectate, experimentând reacții care variază de la urticarie și tulburări digestive până la dificultăți de respirație care pun viața în pericol. Afecțiunea, asociată cu anumite specii de căpușe în urmă cu aproximativ 15 ani, nu este cauzată de agenți patogeni precum bacteriile sau virusurile. În schimb, sistemul imunitar reacționează la o moleculă de zahăr specifică, numită alfa-gal.
Cum se manifestă sindromul alfa-gal
Molecula de alfa-gal, prezentă în carnea majorității mamiferelor (vită, porc, miel), dar absentă la oameni, este introdusă în organism prin saliva unor căpușe. După mușcătură, sistemul imunitar poate dezvolta anticorpi împotriva acestei molecule. Ulterior, consumul de carne roșie sau, în unele cazuri, produse lactate, poate declanșa reacții alergice întârziate, apărând la câteva ore după masă. Potrivit medicilor, pielea joacă un rol important în declanșarea acestui răspuns imun, diferit de cel care apare la ingerarea normală a alfa-gal prin alimentație.
Simptomele pot include apariția bruscă a urticariei, mâncărimi intense, amețeli, umflarea buzelor sau a gâtului și chiar dificultăți de respirație. Problemele digestive, precum greața, vărsăturile și diareea, sunt de asemenea frecvente. În situații extreme, pacienții pot suferi șoc anafilactic, o urgență medicală ce necesită intervenție promptă.
Subestimarea diagnosticării și noi tratamente
Numărul cazurilor diagnosticate este în continuă creștere, pe fondul unei mai bune conștientizări asupra afecțiunii și a extinderii arealului anumitor specii de căpușe. Un studiu realizat în Statele Unite estima în 2023 că aproximativ 450.000 de americani ar putea suferi de această alergie. Experții subliniază că o parte din explicatia acestei creșteri se datorează faptului că tot mai mulți oameni au aflat despre sindrom și sunt atenți la simptomele neobișnuite.
Diagnosticul se bazează pe o combinație de factori: examenul clinic al simptomelor, istoricul de expunere la căpușe și un test de sânge specific care detectează prezența anticorpilor alfa-gal. Medicii atrag atenția că testul de sânge, deși foarte util, nu este suficient pentru un diagnostic cert. Este necesară coroborarea rezultatelor de laborator cu manifestările clinice.
Tratamentul principal constă în eliminarea din dietă a cărnii provenite de la mamifere, dar și a produselor lactate sau a altor alimente ce pot conține gelatină. Pentru persoanele cu reacții severe, este recomandată purtarea permanentă a unui auto-injector cu epinefrină. Însă, un pas important pe frontul tratamentului a fost făcut cu doi ani în urmă, când autoritățile americane au aprobat utilizarea medicamentului injectabil Xolair pentru diverse alergii alimentare, inclusiv sindromul alfa-gal. Acesta nu vindecă, dar ajută la reducerea severității reacțiilor în cazul expunerilor accidentale. La unii pacienți, alergia se poate ameliora în timp, însă evitarea unor noi mușcături de căpușă rămâne esențială.
Sursa: G4Media
