Aproximativ patruzeci de țări au cerut, joi, redeschiderea imediată și necondiționată a Strâmtorii Hormuz, amenințând Iranul cu noi sancțiuni. Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni virtuale prezidate de ministrul britanic al afacerilor externe, Yvette Cooper. Blocarea strâmtorii, o rută comercială vitală pentru transportul petrolului și gazelor naturale, are un impact economic global, generând îngrijorări majore în rândul comunității internaționale.
Impactul economic al blocadei hormuz
Strâmtoarea Hormuz, situată strategic între Golful Persic și Golful Oman, reprezintă o arteră vitală pentru comerțul global. Prin această cale navigabilă tranzitează aproximativ o cincime din producția mondială de petrol, precum și cantități semnificative de gaz natural lichefiat și îngrășăminte. Blocarea strâmtorii de către Iran, ca răspuns la acțiunile SUA-Israel, a dus la creșterea prețurilor la hidrocarburi și a generat instabilitate economică la nivel mondial. Situația afectează direct gospodăriile și afacerile din întreaga lume, conform declarațiilor oficiale.
Reuniunea virtuală de joi, la care au participat reprezentanți a circa patruzeci de țări, a subliniat importanța respectării principiilor fundamentale ale libertății de navigație și ale dreptului mării. Participanții au convenit să exploreze măsuri economice și politice coordonate, în special sancțiuni, pentru a exercita presiune asupra Iranului. Deși întâlnirea s-a încheiat fără acorduri specifice, a existat un consens general. Iranul nu ar trebui să poată impune taxe de tranzit pentru navele care utilizează această cale navigabilă, ci ar trebui să permită accesul liber pentru toate țările. Următoarea etapă a discuțiilor va avea loc săptămâna viitoare, cu planificatori militari care vor evalua opțiuni, inclusiv posibile operațiuni de deminare și furnizarea unei forțe de securitate pentru transportul comercial.
Opțiuni diplomatice și militare
Discuțiile purtate la Londra joi au urmat declarațiilor fostului președinte american Donald Trump, care a sugerat că țările care depind de această cale navigabilă ar trebui să se implice direct pentru a asigura funcționarea acesteia. Totuși, președintele francez Emmanuel Macron a menționat că o preluare militară a strâmtorii ar fi o opțiune „nerealistă”, avertizând asupra riscurilor implicate.
Țările europene au abordat inițial cu reținere cererea lui Trump de a-și trimite forțele navale în zonă, din teama de a fi implicate într-un conflict. Însă, îngrijorările legate de efectele creșterii costurilor energiei asupra economiei globale le-au determinat să caute o soluție. Diplomații europeni au subliniat că formarea unei coaliții se află încă într-un stadiu incipient, fiind coordonată de Marea Britanie și Franța, Statele Unite nefiind implicate direct, momentan. Vor fi discutate opțiuni pentru asigurarea siguranței navelor comerciale, inclusiv discuții despre resursele militare care ar putea fi furnizate, precum și coordonare cu Iranul pentru a asigura garanții de securitate pentru nave.
Reacțiile liderilor mondiali
Presiunile internaționale asupra Iranului cresc. Cu toate acestea, răspunsul Teheranului rămâne incert. Președintele Trump a exprimat public opinia că țările care utilizează Strâmtoarea Hormuz ar trebui să „o protejeze” direct. Președintele Macron, pe de altă parte, a subliniat dificultățile și riscurile unei abordări militare.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate franceze, Guillaume Vernet, a declarat joi că procesul se va desfășura în mai multe etape și nu va putea avea loc până la încetarea ostilităților. Cooperarea cu Iranul pentru a oferi garanții de securitate pentru nave pare în acest moment dificilă.
În prezent, Statele Unite nu sunt implicate în mod direct în procesul de formare a coaliției.
