Inteligența artificială (AI) nu a declanșat încă un val masiv de concedieri, dar erodează treptat locurile de muncă pentru tineri și angajații din domeniul administrativ. Aceasta este concluzia unor analize recente, care indică o schimbare subtilă, dar fundamentală pe piața muncii. Preocuparea principală este legată de dispariția locurilor de muncă de început, un fenomen care ar putea afecta generațiile viitoare.
Impactul AI pe piața muncii: mai mult o tăcere decât o explozie
Datele actuale nu indică o creștere dramatică a șomajului. Totuși, raportul Anthropic din 5 martie sugerează o încetinire a ritmului de angajare pentru tineri în sectoarele cele mai expuse la automatizare. Această tendință se manifestă mai degrabă prin reducerea oportunităților de angajare pentru absolvenți și juniori, decât prin concedieri masive. Dallas Fed a constatat că lucrătorii cu vârsta cuprinsă între 22 și 25 de ani, din ocupațiile cele mai vulnerabile la AI, au înregistrat un declin de 13% al gradului de ocupare a forței de muncă față de 2022.
Un studiu recent al Atlanta Fed, realizat pe aproape 6.000 de executivi din SUA, Marea Britanie, Germania și Australia, arată că, deși circa 70% dintre companii folosesc deja AI, intensitatea utilizării este încă redusă. Majoritatea executivilor o utilizează regulat, dar în medie doar 1,5 ore pe săptămână. Peste 80% dintre firme afirmă că, până în prezent, nu au observat efecte semnificative nici asupra angajărilor, nici asupra productivității. Totuși, aceeași cercetare arată că, în următorii trei ani, companiile se așteaptă la o creștere a productivității de 1,4%, o creștere a producției de 0,8%, dar și la o scădere a angajărilor de 0,7%.
Polarizarea și adaptarea la noile cerințe
Raportul IMF din ianuarie subliniază polarizarea generată de AI. Aproximativ un loc de muncă din zece, în economiile avansate, necesită deja cel puțin o competență nouă. Aceste noi competențe pot conduce la salarii mai mari și la oportunități mai bune, dar contribuie, în același timp, la o diferențiere accentuată pe piața muncii. Un studiu NBER subliniază că, dintre cei 37,1 milioane de americani din cvartila cea mai afectată de AI, 6,1 milioane lucrează în ocupații cu capacitate redusă de adaptare. Aceștia sunt concentrați în roluri clericale și administrative, fiind cei mai vulnerabili.
Banca Europeană de Investiții a realizat o analiză pe un eșantion de peste 12.000 de firme europene. Studiul arată că adopția AI crește productivitatea muncii cu 4% pe termen scurt, fără a reduce angajările. Brookings avertizează că, în prezent, se măsoară doar ocupațiile existente, dar AI ar putea genera noi tipuri de muncă.
Priorități pentru viitor
Elena Caprar, expert în resurse umane specializată în transformare organizațională, subliniază că apărarea locurilor de muncă pentru începători și reconversia profesională sunt esențiale. Abordarea principală pentru România, conform sursei, ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea competențelor hibride și pe trecerea de la munca repetitivă spre roluri care implică judecată, relații cu clienții și integrarea proceselor.
Potrivit estimărilor recente, companiile din domeniul tehnologiei investesc masiv în AI.
