Companiile românești intră în vizorul Uniunii Europene: AI Act va schimba regulile jocului din 2026
Companiile din România care utilizează inteligența artificială (IA) în operațiunile lor se confruntă cu o cursă contra cronometru. Până la 2 august 2026, acestea trebuie să se conformeze cerințelor Actului privind inteligența artificială (AI Act), un regulament al Uniunii Europene care va impune noi obligații legate de transparență și controlul uman al sistemelor de IA. Nerespectarea noilor prevederi poate atrage amenzi semnificative, cu impact direct asupra afacerilor.
Ce presupune AI Act pentru firmele din România
Regulamentul AI Act, intrat în vigoare la 1 august 2024, introduce reguli armonizate pentru utilizarea inteligenței artificiale în UE. Acesta se aplică direct în toate statele membre, fără a necesita o lege de transpunere, inclusiv pentru companiile din afara UE care oferă servicii pe teritoriul european. Sistemele de IA sunt clasificate în funcție de risc, cu obligații mai stricte pentru cele considerate cu risc ridicat. Firmele vor trebui să se asigure că sistemele IA pe care le folosesc sunt transparente, supravegheate de oameni și documentate corespunzător. Avocatul Marius Stanciu, specialist în tehnologie, atrage atenția că „orice firmă care folosește un sistem AI devine, în ochii legii, un implementator cu obligații clare”.
Impactul asupra angajaților și clienților
AI Act nu este doar o problemă a companiilor de tehnologie, ci afectează direct angajații și clienții. De la procesele de recrutare, unde CV-urile pot fi analizate de algoritmi, până la evaluarea performanței sau interacțiunea cu chatbot-uri, deciziile influențate de IA vor fi supuse unor reguli mai stricte. Sistemele cu risc ridicat, folosite în recrutare sau în accesarea unor servicii, vor necesita o transparență sporită, dar și o implicare umană mai mare în luarea deciziilor. Persoanele afectate vor putea depune plângeri și solicita informații despre modul în care au fost utilizate sistemele IA.
Amenzi usturătoare pentru nerespectarea reglementărilor
Nerespectarea prevederilor AI Act poate atrage sancțiuni financiare considerabile. Amenzile pot ajunge până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală pentru utilizarea unor practici interzise. Pentru alte încălcări, amenzile pot fi de până la 15 milioane de euro sau 3%, iar furnizarea de informații incorecte sau înșelătoare poate fi sancționată cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%. „Sunt cifre comparabile cu amenzile GDPR. Și știm cu toții că, după ani în care lumea a crezut că GDPR e doar teorie, au venit și primele amenzi serioase. Același scenariu se va repeta cu AI Act”, a precizat avocatul Marius Stanciu.
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată autoritatea de supraveghere a pieței conform memorandumului aprobat de Guvern la 12 martie 2026, deși termenul european pentru desemnarea autorităților a fost 2 august 2025.
