Un nou studiu oferă indicii despre longevitate bazate pe monitorizarea activității zilnice
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au realizat un studiu care sugerează că observarea comportamentului zilnic ar putea oferi informații valoroase despre speranța de viață a unui organism. Echipa de cercetare a analizat datele colectate de la peștii Killifish africani, pe durata întregii lor vieți, și a identificat tipare comportamentale specifice asociate cu longevitatea. Rezultatele, publicate recent, deschid noi perspective în medicina preventivă și înțelegerea procesului de îmbătrânire.
Comportamente cheie și longevitate
Studiul a implicat monitorizarea a 81 de pești Killifish africani, pe tot parcursul existenței lor. Cercetătorii au folosit camere video pentru a analiza miliarde de cadre, identificând peste 100 de tipare comportamentale. Unul dintre autorii studiului, Dr. Claire Bedbrook, a explicat că indicatori simpli, precum somnul și nivelul de activitate, pot reflecta starea biologică a organismului. „Observarea unor indicatori simpli, precum somnul și nivelul de activitate într-un ciclu de 24 de ore, funcționează ca o oglindă a procesului biologic de degradare”, a precizat cercetătoarea. Utilizarea pe scară largă a dispozitivelor purtabile ar putea permite, în viitor, o evaluare precisă a stadiului de îmbătrânire.
Cercetările au indicat variații semnificative în comportamentul peștilor, începând cu vârsta de mijloc. Peștii care urmau să trăiască mai mult dormeau mai mult noaptea, în timp ce exemplarele cu speranță de viață mai scurtă aveau tendința de a dormi în timpul zilei. De asemenea, energia depusă în mișcare a fost un indicator important. Peștii care înotau mai viguros și spontan au avut o durată de viață mai mare. Echipa de cercetare a folosit algoritmi de învățare automată pentru a prezice durata de viață a subiecților, după analiza datelor colectate de-a lungul câtorva zile din perioada adultă.
Tranziții bruște în procesul de îmbătrânire
Studiul a evidențiat faptul că declinul fizic nu este un proces constant și gradual, ci este marcat de tranziții bruște. Dr. Bedbrook a menționat că au fost observate „perioade lungi de stabilitate întrerupte de tranziții bruște”. Aceste tranziții reprezintă momente în care organismele îmbătrânesc rapid, trecând într-o nouă etapă biologică, un fenomen observat și în studiile clinice pe oameni.
Studiul de la Stanford oferă o perspectivă detaliată asupra mecanismelor de îmbătrânire, chiar dacă s-a concentrat pe animale. Cercetările viitoare ar putea explora aceste rezultate și la alte specii, inclusiv la oameni.
