Aproape șase din zece români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice, arată un sondaj de opinie realizat la începutul lunii martie 2026. Studiul relevă un sprijin consistent pentru schimbare, în contextul în care actuala structură administrativă datează din 1968.
Susținere puternică, dar cu rezerve
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research arată că 59,3% dintre respondenți sunt de acord cu ideea de reformă administrativă. În schimb, 36,5% dintre cei chestionați consideră că o astfel de schimbare nu ar aduce beneficii. Un procent similar, 60,8%, susține chiar și scenarii mai ample, care ar include comasarea unor localități.
Susținerea pentru reformă este mai pronunțată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani și al celor cu studii superioare. În schimb, respondenții care au declarat că votează cu AUR, tinerii sub 30 de ani și cei cu educație primară sunt mai sceptici. Sondajul relevă totodată că 60,1% dintre români privesc cu ochi buni înființarea unor regiuni formate din mai multe județe, o propunere intens dezbătută în contextul reformei administrative.
Inițiative legislative și propuneri concrete
Discuțiile privind reorganizarea teritorială a României vin în contextul în care Parlamentul dezbate cel puțin o inițiativă legislativă în acest sens. Un proiect depus de deputatul USR Alin Apostol propune o reorganizare administrativă prin consolidarea localităților și prin reorganizarea județelor pe baza celor opt regiuni de dezvoltare existente.
Inițiativa include și criterii minime de populație pentru unitățile administrativ-teritoriale, precum și crearea unei Comisii Naționale pentru Reorganizarea Teritorială, care să elaboreze o strategie de reorganizare a statului. Proiectul prevede, de asemenea, o reformă a administrației Capitalei, prin desființarea sectoarelor Bucureștiului și administrarea orașului de către o singură primărie, similar marilor metropole europene. În locul sectoarelor ar urma să fie create districte teritoriale fără personalitate juridică, iar la nivel regional ar urma să fie constituită Zona Metropolitană București–Ilfov, coordonată de un Consiliu Metropolitan.
Reacții și perspective
Susținătorii proiectului legislativ afirmă că reforma ar reduce birocrația, ar crește eficiența administrativă și ar permite o dezvoltare mai coerentă a marilor regiuni urbane. Deocamdată, proiectul se află în dezbatere parlamentară, în timp ce Republica Moldova a adoptat deja măsuri de reorganizare teritorială, prin comasarea localităților pentru a eficientiza serviciile publice.
