Zilele pe Pământ se lungesc din cauza schimbărilor climatice
Schimbările climatice cauzate de activitatea umană modifică rotația Pământului, determinând o creștere a duratei zilei. Un nou studiu arată că topirea ghețarilor și a calotelor glaciare, ca urmare a încălzirii globale, redistribuie masa planetei și încetinește mișcarea de rotație. Cercetările au fost realizate de geofizicieni de la Universitatea din Viena (Austria) și ETH Zurich (Elveția) și arată o schimbare fără precedent în ultimele milioane de ani.
Efectele topirii gheții, măsurate cu ajutorul fosilelor
Oamenii de știință au analizat organisme marine fosilizate, cunoscute sub numele de foraminifere, pentru a evalua variațiile nivelului mării. Aceștia au folosit un algoritm de deep learning pentru a calcula modificările duratei zilei pe o perioadă de aproape 4 milioane de ani. „Din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi calcula matematic schimbările corespunzătoare ale duratei zilei”, explică Mostafa Kiani Shahvandi, climatolog și geofizician la Universitatea din Viena.
Foraminiferele, organisme unicelulare, își construiesc cochilii din mineralele din apă, iar rămășițele lor, vechi de sute de milioane de ani, au funcționat ca indicatori ai climei din trecut. Pentru a consolida rezultatele, cercetătorii au utilizat un model bazat pe fizică și inteligență artificială. Acesta a fost capabil să gestioneze incertitudinile din datele paleoclimatice și să ofere estimări mai precise.
Ritmul schimbării, fără precedent
Analiza sugerează că ritmul actual al acestei schimbări nu a mai fost întâlnit de milioane de ani, cu excepția unor episoade climatice extreme din trecut. „Această creștere rapidă a duratei zilei sugerează că ritmul actual al schimbărilor climatice este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani. Creșterea actuală îi poate fi atribuită în principal influenței umane”, afirmă Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich.
Deși o creștere de 1,33 milisecunde pe secol pare nesemnificativă, este suficientă pentru a afecta sisteme sensibile precum comunicațiile și navigația spațială. Modelele mai pesimiste indică o posibilă accelerare a fenomenului, ajungând la aproximativ 2,62 milisecunde pe secol spre finalul secolului al XXI-lea, depășind influența Lunii asupra rotației Pământului. Studiul a fost publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth.
