Conform Csid.ro: Un consum redus de zahăr în primele 1.000 de zile de viață poate fi asociat cu un risc mai mic de cancer și cu o îmbătrânire biologică mai lentă la vârsta adultă. Un studiu publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, analizând datele a peste 64.000 de persoane, sugerează că expunerea la raționalizarea zahărului în Marea Britanie după cel de-al Doilea Război Mondial a avut efecte pozitive pe termen lung asupra sănătății.
Impactul raționalizării zahărului asupra sănătății
Cercetătorii au utilizat sfârșitul brusc al raționalizării zahărului în septembrie 1953 ca pe un „experiment natural”. Aceștia au comparat indivizi născuți între 1951 și 1956, a căror primă mie de zile de viață s-a suprapus în mare parte cu perioada restricțiilor, cu cei care au avut acces la o cantitate mai mare de zahăr. Persoanele din primul grup au prezentat, ulterior, rate mai scăzute ale anumitor tipuri de cancer, inclusiv cancer hepatic, al căilor biliare intrahepatice, rectal, pulmonar, de prostată și de sân.
Primele 1.000 de zile, o fereastră critică pentru metabolism
Perioada primelor 1.000 de zile, calculată de la concepție până la vârsta de doi ani, este esențială pentru dezvoltarea metabolică și a organismului. În această etapă se pun bazele reglării glicemiei, depozitării grăsimilor, răspunsului imunitar și chiar a preferințelor alimentare. Studiul a relevat că participanții expuși la mai puțin zahăr în copilărie au continuat să consume cantități mai mici de zahăr și la maturitate, indicând o posibilă influență asupra preferințelor gustative formate timpuriu. De asemenea, s-a observat că acești indivizi aveau telomeri mai lungi, acele structuri protectoare de la capetele cromozomilor care sunt asociate cu un proces de îmbătrânire biologică mai lent. Cercetătorii au estimat că această diferență ar putea corespunde unei îmbătrâniri biologice cu aproximativ 2,2 ani mai lente.
Studiul, deși puternic susținut de utilizarea unei schimbări istorice, nu poate demonstra că zahărul consumat izolat este singura cauză a diferențelor observate. Medicii subliniază că principala problemă o reprezintă zahărul adăugat din produsele ultraprocesate, dulciuri și băuturi îndulcite, nu zaharurile naturale din fructe sau lapte. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să nu depășească 10% din aportul energetic zilnic, iar pentru beneficii suplimentare, sub 5%. Pentru copiii sub doi ani, se recomandă evitarea completă a zahărului adăugat. Accentul nu cade pe o copilărie lipsită complet de dulciuri, ci pe formarea unor obiceiuri alimentare echilibrate, în care alimentele mai puțin dulci devin norma.
Sursa: Csid.ro
