O planetă cu un ocean global de magmă: o descoperire care schimbă ceea ce credeam despre planete
Oamenii de știință au descoperit o planetă cu totul neobișnuită, situată la 35 de ani-lumină de Pământ: L 98-59 d. Aceasta prezintă un ocean global de magmă și o atmosferă bogată în hidrogen sulfurat, contrazicând modelele existente despre tipurile de planete din galaxie. Studiul, publicat în revista Nature Astronomy, oferă o perspectivă nouă asupra evoluției planetelor și a diversității incredibile a universului.
O lume sulfuroasă: atmosfera bogată în sulf
Inițial, L 98-59 d părea o planetă stâncoasă obișnuită, asemănătoare Pământului. Însă observațiile realizate cu Telescopul Spațial James Webb au indicat o densitate surprinzător de mică, ceea ce i-a pus pe gânduri pe cercetători. Deși are aproximativ de 1,6 ori dimensiunea Pământului, planeta este mult mai puțin densă decât ar fi de așteptat. Analizele atmosferei au relevat prezența hidrogenului sulfurat, o substanță asociată cu un mediu instabil și cu temperaturi extreme.
Noua planetă, denumită „lume sulfuroasă”, face parte dintr-o clasă planetară distinctă, diferită de „super-Pământuri” sau mini-Neptuni. „Această descoperire sugerează că clasificările actuale ale planetelor sunt prea simpliste”, a explicat cercetătorul Harrison Nicholls. Explicația acestei densități scăzute și a compoziției atmosferice este un ocean global de magmă, format din silicați topiți. Acesta se întinde pe mii de kilometri în adâncime și acționează ca un rezervor de sulf, eliberând constant gaze în atmosferă.
Un ciclu continuu: evoluția planetei
Studiul a scos la iveală un ciclu continuu între interiorul topit al planetei și atmosferă. Lumina ultravioletă a stelei produce dioxid de sulf în straturile superioare, în timp ce oceanul de magmă servește drept „tampon”, stocând și eliberând gaze de-a lungul timpului. Oamenii de știință au simulat evoluția planetei, concluzionând că aceasta ar fi putut evolua dintr-un obiect mai mare, asemănător unui mini-Neptun, până la forma actuală.
Această descoperire oferă o perspectivă asupra trecutului planetelor stâncoase, inclusiv a Pământului și a planetei Marte, care au trecut printr-o fază similară de topire. „Modelele noastre ne permit, practic, să dăm timpul înapoi și să înțelegem cum a evoluat această planetă neobișnuită”, a menționat Richard Chatterjee, unul dintre autorii studiului. Viitoarele misiuni spațiale, precum Ariel și PLATO, sunt așteptate să aducă noi date care vor completa cercetările actuale.
