Virusurile zoonotice, o amenințare constantă: studiul care avertizează asupra riscului de noi pandemii
Oamenirea ar putea fi confruntată oricând cu noi pandemii, avertizează medicii. Un studiu recent arată că transmiterea virusurilor de la animale la oameni se poate face rapid, fără modificări structurale majore sau mutații genetice prealabile. Cercetarea, publicată în revista Cell, subliniază importanța de a înțelege modul în care interacționăm cu animalele și mediul înconjurător pentru a preveni viitoarele crize sanitare.
Virusurile zoonotice, adică cele care se transmit de la animale la oameni, reprezintă o amenințare constantă. Studiul realizat de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității California – San Diego (UCSD) arată că multe dintre aceste virusuri nu necesită adaptări speciale pentru a infecta oamenii. Acest lucru sugerează că riscul de infectare este legat în principal de circumstanțele în care oamenii intră în contact cu aceste virusuri.
Virusurile pandemice nu sunt neapărat diferite
O concluzie importantă a studiului este că virusurile care provoacă pandemii nu sunt neapărat „speciale” din punct de vedere evolutiv înainte de a infecta oamenii. Cercetătorii au analizat genomurile unor virusuri implicate în epidemii importante, cum ar fi gripa de tip A, Ebola, mpox (variola maimuței), SARS-CoV și SARS-CoV-2.
Analiza s-a concentrat pe perioada premergătoare transmiterii la om, căutând eventuale semne de adaptare evolutivă. Rezultatele au indicat că, înainte de transmiterea la om, virusurile nu prezentau semne clare de adaptare. Modificările evolutive au apărut abia după ce au început să circule între oameni. „Multe virusuri pot avea deja capacitatea de a infecta și de a se transmite între oameni, iar factorul esențial este contactul dintre oameni și aceste virusuri”, concluzionează autorii studiului.
Implicații pentru pandemia de Covid-19 și măsuri de prevenție
Studiul are relevanță și pentru dezbaterea privind originea coronavirusului SARS-CoV-2, care a provocat pandemia de Covid-19. Cercetătorii nu au găsit dovezi care să sugereze că virusul ar fi fost modificat într-un laborator sau că ar fi evoluat într-o gazdă intermediară înainte de a ajunge la oameni. Potrivit acestora, lipsa acestor dovezi este compatibilă cu o origine naturală zoonotică.
Pentru a valida metoda de analiză, echipa a analizat și virusuri crescute în laborator. Aici, au identificat tipare evolutive distincte față de cele observate în transmiterea naturală. Studiul oferă, de asemenea, o perspectivă asupra pandemiei de gripă H1N1 din 1977. Analizele arată că acel virus prezenta semne de selecție similare cu cele observate la tulpinile adaptate în laborator.
Concluzia cercetătorilor este că prevenirea pandemiilor ar trebui să se concentreze pe reducerea expunerii oamenilor la virusurile animale. Aceasta implică măsuri de monitorizare, precum și limitarea interacțiunilor cu surse potențial periculoase. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a reiterat importanța unei abordări globale pentru a identifica și a răspunde la posibilele focare de boli zoonotice, subliniind necesitatea unei colaborări strânse între medici, cercetători și autorități.
