Badea (BNR): România, pe drumul unei transformări economice profunde
România se pregătește pentru o schimbare de paradigmă economică majoră, trecând de la un model bazat pe consum și stimulente fiscale la unul axat pe investiții, productivitate și responsabilitate fiscală. Aceasta este concluzia principală a unui text de opinie semnat de Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). Contextul geopolitic actual, marcat de instabilitate și necesitatea consolidării apărării, impune o abordare strategică și o recalibrare a priorităților economice.
Investițiile, cheia unei creșteri durabile
Badea subliniază că stimularea cererii, prin politici care au accentuat consumul, nu mai este o opțiune viabilă. Accentul se mută acum pe ofertă, adică pe investițiile în infrastructură, care vor conduce la reforme structurale. Totodată, se vizează realocarea resurselor către sectoare cu valoare adăugată mare și creșterea productivității totale a factorilor. Consolidarea fiscală este esențială pentru a reduce efectul de „crowding out”, pentru a diminua prima de risc suveran și pentru a scădea costurile de finanțare ale economiei. „Obiectivul politicilor nu mai este stimularea cererii agregate ‘în orice condiții’, pentru că asta perpetuează inflația și deficitele externe”, este mesajul clar al demnitarului BNR.
O componentă importantă a strategiei de creștere o reprezintă investițiile publice, susținute în special de fondurile europene, prin PNRR. Aceste fonduri, estimate la aproape 2% din PIB, sunt considerate un mecanism crucial pentru a preveni o eventuală recesiune prelungită și a stimula creșterea economică. Investițiile publice de calitate vor reduce costurile logistice, vor crește randamentul capitalului privat și vor atrage investiții private în „siajul” proiectelor de infrastructură. Badea anticipează că multe proiecte private așteaptă un mediu fiscal predictibil și confirmarea aderării la OCDE, care va semnala o direcție pro-business.
Apărarea, prioritate strategică și surse de finanțare
În contextul actual, cheltuielile pentru apărare reprezintă o constrângere majoră, nu o opțiune politică. Badea subliniază că alocarea a minim 2,5% din PIB pentru apărare este o necesitate impusă de statutul de membru NATO și de realitățile geopolitice. Astfel, politica fiscală este „dominată” de politica de apărare, ceea ce accentuează nevoia de a identifica cele mai eficiente surse de finanțare pentru cheltuielile militare.
În acest sens, programul SAFE (Support to Aviation Financing) este prezentat ca o oportunitate importantă. SAFE oferă împrumuturi pe termen lung, cu costuri mai mici decât cele disponibile pe piață, cu maturități mari și perioade de grație. De asemenea, EastInvest Facility este menționat ca un instrument menit să sprijine reziliența Flancului Estic, modernizarea infrastructurii critice și integrarea IMM-urilor. România are a doua cea mai mare alocare din SAFE, banii urmând a fi direcționați către infrastructură și înzestrare militară.
Stabilitate financiară și reforme structurale
Badea subliniază soliditatea sistemului bancar românesc, descris ca fiind bine capitalizat, lichid și capabil să susțină creditarea și reluarea investițiilor. Totuși, succesul acestei strategii depinde de sentimentul de echitate. Eliminarea „surprizelor fiscale”, îmbunătățirea colectării veniturilor, reducerea ineficiențelor din aparatul de stat, digitalizarea și îmbunătățirea guvernanței fiscale sunt considerate instrumente esențiale pentru menținerea stabilității așteptărilor economice.
Reformarea sectorului public, în special a companiilor de stat din domeniul energiei și transporturilor, este prezentată ca un pilon central al reformelor așteptate în contextul aderării la OCDE. Totodată, deficitul de capital uman trebuie abordat prin investiții în educație, reducerea abandonului școlar și extinderea învățământului dual. În esență, Badea susține că trecerea la un nou model economic, bazat pe investiții, guvernanță îmbunătățită și responsabilitate fiscală, este o necesitate pentru asigurarea unei creșteri economice durabile. Acesta avertizează că deși consolidarea fiscală va frâna creșterea pe termen scurt, doar prin acest mix de politici se poate asigura o creștere rezilientă, fără dezechilibre majore.
