Proiect de lege privind diurnele magistraților, inițiat de USR, stârnește controverse
Un proiect de lege, propus în decembrie 2025 de un grup de deputați, vizează modificarea modului în care sunt calculate diurnele magistraților. Inițiativa legislativă prevede trecerea de la un sistem bazat pe un procent din indemnizație la unul cu o sumă fixă. Modificarea, care vizează OUG 27/2006, a generat deja dezbateri aprinse în rândul actorilor politici și profesioniștilor din domeniul juridic.
Diurna actuală, considerată stimul financiar pentru delegări și detașări
În prezent, diurna pentru magistrați este stabilită la 2% din indemnizația brută de încadrare. Acest procent se poate traduce, în practică, în echivalentul a 40% din salariul lunar. Deputatul Alin Stoica, unul dintre inițiatorii proiectului, subliniază că acest mecanism este folosit pentru a încuraja delegările și detașările în sistemul judiciar. „Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună”, a declarat Stoica.
Potrivit deputatului, această practică a creat un „morcov” pentru magistrați, motivându-i să accepte delegările sau detașările. În același timp, funcționează și ca un „băț”, deoarece încetarea delegării sau detașării duce la pierderea acestui stimulent financiar. Stoica susține că acest sistem influențează modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere.
Critici privind inechitățile și impactul asupra actului de justiție
Proiectul de lege ridică semne de întrebare cu privire la modului în care sunt numiți și remunerați magistrații. Deputatul Alin Stoica atrage atenția asupra faptului că mulți dintre magistrații aflați în funcții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs. El menționează, de asemenea, că mulți dintre cei care lucrează în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest „spor”.
Stoica critică, de asemenea, inechitățile create de acest sistem, subliniind efectul demotivant asupra magistraților care nu beneficiază de aceste avantaje financiare, deși au aceleași atribuții. „Iată cum, un articol aparent lipsit de importanță stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiție în România – Delegatocrația”, a concluzionat deputatul.
Reprezentanții partidelor politice nu au emis, până în prezent, declarații oficiale cu privire la acest proiect de lege, dezbaterile urmând să se intensifice în perioada următoare.
