România, vulnerabilă în fața dezastrelor: Majoritatea adăposturilor civile sunt nefuncționale
București – România se confruntă cu o situație îngrijorătoare în ceea ce privește adăposturile de protecție civilă. Majoritatea acestora sunt vechi, ineficiente și nu pot oferi protecție adecvată populației în caz de urgență. Datele oficiale arată un sistem subdimensionat, cu investiții insuficiente și o acoperire teritorială extrem de redusă.
Conform Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), la nivel național există aproximativ 5.700 de adăposturi civile. Dintre acestea, doar o mică parte, mai exact 545, sunt considerate complet funcționale. Aproximativ 3.000 funcționează parțial, în timp ce peste 2.000 nu pot fi utilizate deloc. Aceasta înseamnă că mai puțin de 10% dintre adăposturi oferă protecție în condiții optime.
Adăposturile din România: O moștenire a trecutului
Situația din Capitală reflectă aceeași tendință. Aproape 80% dintre adăposturile din București nu îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a proteja populația. Multe dintre ele sunt marcate corespunzător, dar nu sunt pregătite pentru utilizare imediată.
Problema este una structurală, relevă un audit al Curții de Conturi a României. Peste 73% dintre adăposturi au fost construite înainte de 1990, ceea ce înseamnă că au o vechime de peste 35 de ani. Normele tehnice care reglementează aceste spații sunt, de asemenea, învechite. Unele datează din anii 1970, iar instrucțiunile de utilizare sunt din 1961.
Declinuul este vizibil și în evoluția numărului de adăposturi. În 2013, existau 7.424, dar la sfârșitul anului 2023 mai rămăseseră doar 5.072, o scădere de peste 31%. Acoperirea teritorială este, de asemenea, limitată, doar 319 localități din peste 3.000 având astfel de spații, preponderent orașe și municipii.
Investiții insuficiente și lipsa adăposturilor în construcțiile noi
Investițiile necesare pentru a moderniza adăposturile sunt estimate la aproximativ 278 de milioane de lei. Cu toate acestea, ritmul reabilitărilor este lent. Între 2022 și 2024, au fost reabilitate doar 458 de adăposturi.
O altă problemă o reprezintă lipsa adăposturilor în construcțiile noi. Deși legea prevede obligativitatea realizării de astfel de spații la clădirile mari, aceste cerințe nu sunt întotdeauna respectate. Lipsesc controalele eficiente la recepția lucrărilor, iar unele proiecte sunt finalizate fără adăposturi.
Există inițiative locale, precum cele ale unor primării de sector din București, care încearcă să recupereze din decalaj prin reamenajarea adăposturilor. Totuși, astfel de măsuri nu rezolvă problema de fond.
Comparativ cu alte state europene, diferența este semnificativă. Spre exemplu, FINLANDA are peste 50.000 de adăposturi, cu o capacitate de 4,8 milioane de persoane, protejând aproximativ 87% din populație. Sistemul finlandez a fost dezvoltat constant și adaptat la standarde moderne.
În concluzie, lipsa unui sistem funcțional de adăpostire în România poate afecta capacitatea de reacție în situații de criză majoră. Măsurile adoptate în ultimii ani au fost limitate și punctuale, fără o strategie națională coerentă care să crească rapid gradul de protecție al populației.
