Lumina, culorile și materialele din locuință au un impact direct asupra sănătății mentale și fizice, conform neuroarhitecturii, un concept tot mai prezent în designul spațiilor. Această abordare studiază modul în care mediul în care trăim ne influențează creierul, comportamentul și starea de bine.nnDouă cazuri concrete, prezentate de arhitecta Rita Gasalla, arată cum o locuință poate fi adaptată pentru a oferi echilibru persoanelor cu sensibilități specifice.
Adaptarea spațiului pentru o fetiță cu Asperger
Unul dintre cazuri implică o familie cu o fetiță diagnosticată cu sindrom Asperger și alte afecțiuni. Locuința inițială, caracterizată de culori reci și materiale sintetice, îi amplifica disconfortul. Arhitecții au eliminat elementele problematice, introducând materiale naturale, finisaje pe bază de ulei și o estetică inspirată din mediul natural.nnUn aspect crucial a fost gestionarea zgomotului, fetița fiind extrem de sensibilă chiar și la sunete slabe, cum ar fi bâzâitul instalațiilor electrice. Soluția a inclus sisteme de izolare performante.nnUn alt factor important a fost lumina. Pentru că fetiței îi era greu să petreacă timp afară, s-a recreat lumina naturală în interior, inclusiv variațiile ei pe parcursul zilei. Rezultatul a fost o îmbunătățire a stării generale, demonstrând impactul mediului asupra confortului psihic. “Îi era greu să iasă afară, astfel că am reprodus lumina solară în interior, precum și ritmurile circadiene”, a explicat Rita Gasalla.
O locuință gândită pentru o persoană cu epilepsie
Al doilea caz este al unei femei care suferea de epilepsie și care a apelat la specialiști pentru a-și schimba locuința. Înainte de mutare, avea între una și două crize pe lună. Noua locuință a fost proiectată ținând cont de lumină, liniște și integrare în natură.nnDesignul a fost gândit atent, de la orientarea către soare până la decor, ventilație și nivelul de zgomot. După trei ani în noua casă, diferența a fost evidentă. Femeia a avut doar trei convulsii în această perioadă.
Principiile neuroarhitecturii
Neuroarhitectura aplică principiile neuroștiinței în arhitectură, studiind modul în care spațiile ne influențează creierul, comportamentul și emoțiile. Conceptul nu este nou, arhitectul Richard Neutra vorbind deja în anii ’50 despre impactul mediului asupra sistemului nervos.nnAplicarea acestor principii în locuințe presupune atenție la materiale, lumină și modul în care aceste elemente interacționează. “Se studiază cum mediile și spațiile influențează creierul nostru, comportamentul, obiceiurile, capacitățile cognitive și starea de spirit”, explică Rita Gasalla. Materialele naturale și iluminarea care imită lumina solară sunt esențiale.
În concluzie, neuroarhitectura pune accentul pe necesitatea de a aduce natura în interiorul locuinței, demonstrând că mediul în care trăim ne influențează profund starea de bine.
Sursa: Descopera
