Qatar amenință cu suspendarea contractelor de energie, inclusiv pentru Europa
QatarEnergy, compania de stat din Qatar și unul dintre cei mai mari furnizori de energie din lume, ia în calcul suspendarea contractelor de furnizare de energie, inclusiv către țări europene. Decizia ar putea fi pusă în aplicare pe fondul atacurilor recente în infrastructura energetică, care au afectat producția de gaze naturale lichefiate (GNL). Compania ar putea invoca clauza de „forță majoră”, în urma daunelor provocate.
Producția de GNL redusă, exporturile afectate
Potrivit informațiilor disponibile, producția totală de GNL a fost redusă cu aproximativ 17%. Această diminuare are loc într-un moment în care Qatarul joacă un rol esențial în alimentarea pieței globale de energie. Atacurile au provocat pagube estimate la 12,8 milioane de tone anual, iar revenirea la capacitatea maximă ar putea dura între trei și cinci ani, în funcție de evoluția situației de securitate.
Pierderi economice majore și impactul asupra partenerilor
Pe lângă reducerea producției, atacurile au generat pierderi economice de aproximativ 20 de miliarde de dolari anual. Potrivit reprezentanților QatarEnergy, impactul nu se limitează doar la gazul lichefiat, ci se extinde și asupra altor produse, cum ar fi gazul condensat, gazul petrolier lichefiat (GPL), heliu, nafta și sulf. Reducerea producției ar putea afecta livrările către parteneri importanți, cum sunt Italia, Belgia, Coreea de Sud și China.
Proiecte majore, afectate de atacuri
În plus, atacurile vizează proiecte majore evaluate la 26 de miliarde de dolari, dezvoltate în parteneriat cu companii internaționale, inclusiv gigantul american ExxonMobil. Compania avertizează că producția nu poate fi restabilită complet atâta timp cât conflictul din regiune continuă. În acest context, criza energetică globală riscă să se agraveze, având în vedere dependența Europei și Asiei de GNL-ul qatarez, mai ales după reconfigurarea fluxurilor de energie din ultimii ani.
În perioada următoare, reducerea livrărilor de GNL ar putea genera creșteri suplimentare ale prețurilor la energie, presiuni asupra economiilor europene și o competiție mai acerbă între state pentru resurse.
