Fotbalul românesc, în urcare: venituri mai mari, dar și presiune salarială crescută
Fotbalul european produce mai mulți bani ca niciodată, dar discrepanțele dintre campionate sunt uriașe, iar presiunea salariilor ridică tot mai multe semne de întrebare. România, conform unui raport UEFA, se situează pe locul 20 în Europa la nivelul veniturilor generate de cluburile din prima ligă. Cu toate acestea, există și vești bune: încasările din bilete au crescut semnificativ, iar infrastructura sportivă a cunoscut o dezvoltare notabilă.
Creștere de 18% a veniturilor, dar și costuri salariale în creștere
Cluburile din Liga 1 au generat, în 2024, venituri totale de 115 milioane de euro. Această creștere, de 18% față de anul precedent, a propulsat România pe locul 20 în clasamentul european al veniturilor agregate. Totuși, diferențele față de marile campionate rămân evidente. Un aspect pozitiv este reprezentat de încasările din bilete, care au urcat România pe locul 11 în Europa. Interesul publicului pentru fotbalul intern pare să fie în creștere.
„În acest peisaj, România ocupă locul 20 în Europa după veniturile agregate ale cluburilor din prima divizie. În anul financiar 2024, cluburile românești au generat venituri totale de 115 milioane de euro, în creștere cu 18% față de 2023. Capitolul cu cea mai spectaculoasă evoluție este cel al încasărilor din bilete, care au atins 18 milioane de euro, o creștere de 40% într-un singur an. La acest indicator, România urcă până pe locul 11 în Europa.”, se arată în raportul UEFA.
În același timp, costurile salariale au crescut. Cheltuielile cu salariile în prima divizie au atins 95 de milioane de euro, dintre care 78 de milioane reprezintă salariile jucătorilor. Rata salariilor raportată la venituri este de 79%, un nivel considerat ridicat. În acest clasament al presiunii salariale, România ocupă locul 7 în Europa.
Transferurile, o sursă importantă de venit
Piața transferurilor rămâne un factor important pentru cluburile din România. În 2024, s-a înregistrat un profit net de 19 milioane de euro din transferuri, cu 14 milioane mai mult decât în 2023. Acest surplus a contribuit la reducerea pierderilor. Rezultatul înainte de taxe rămâne negativ, minus 12 milioane de euro. Aceasta reprezintă o îmbunătățire față de anul precedent, când pierderile au fost mai mari cu 16 milioane euro.
Un alt aspect pozitiv este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii sportive. Cu 10 stadioane noi construite în ultimul deceniu și alte proiecte în derulare, România ocupă locul 8 în Europa la acest capitol. Cu toate acestea, finanțarea acestor proiecte depinde în mare parte de fondurile publice, nu de investiții private.
În ciuda creșterilor înregistrate, fotbalul românesc se confruntă cu provocări. Presiunea salarială este ridicată, performanțele europene nu generează suficiente venituri, iar rezultatul final rămâne negativ. Pentru a face pasul decisiv spre stabilitate și performanță constantă, este nevoie de echilibru financiar și o strategie pe termen lung. Federația Română de Fotbal a anunțat recent că va intensifica eforturile de a atrage investitori privați pentru a susține dezvoltarea cluburilor și a infrastructurii.
