Trump, Netanyahu și drumul spre război: o analiză a deciziei controversate din Iran
Statele Unite ale Americii, sub conducerea președintelui Donald Trump, au pornit pe un curs ce a dus la o intervenție militară de amploare în Iran. O analiză recentă a ziarului american The New York Times, bazată pe relatările unor surse anonime, reconstituiete pașii care au condus la această decizie controversată. Războiul, declanșat prin bombardamente și acțiuni militare coordonate cu Israelul, a avut consecințe grave, cu victime atât americane, cât și iraniene, și a destabilizat întreaga regiune.
Influența lui Netanyahu și ezitările lui Trump
Potrivit analizei, decizia lui Trump de a recurge la acțiuni militare a fost puternic influențată de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a insistat asupra necesității de a încheia negocierile diplomatice. În dimineața zilei de 11 februarie, Netanyahu a intrat în Biroul Oval hotărât să-l convingă pe președintele american să urmeze calea războiului. Discuțiile secrete dintre SUA și Israel despre o posibilă ofensivă militară împotriva Iranului durau de săptămâni întregi.
În contrast cu presiunea din partea aliaților, Trump a părut, la început, ezitant. Apendix public, președintele a alternat între declarații despre dorința de a ajunge la un acord cu guvernul iranian și dorința de a-l răsturna. Declarațiile sale publice includeau afirmații false despre iminența amenințării pe care Iranul o reprezenta pentru Statele Unite. Inițial, mai mulți consilieri și-au exprimat opoziția față de acțiunile militare.
Consolidarea militară și ultimele manevre diplomatice
În ianuarie, când Trump a amenințat pentru prima dată că va ataca Iranul, Pentagonul nu era pregătit pentru o campanie militară de durată. Cu toate acestea, în săptămânile următoare, au fost mobilizate portavioane, avioane de luptă, bombardiere și sisteme de apărare aeriană în Orientul Mijlociu. Până la jumătatea lunii februarie, Pentagonul a reușit să constituie o forță capabilă să susțină o campanie militară de mai multe săptămâni.
Administrația Trump s-a angajat în ultimă instanță într-o rundă finală de negocieri diplomatice. Jared Kushner și Steve Witkoff au purtat discuții cu oficiali iranieni la Geneva, dar fără succes. În aceeași perioadă, mai mulți senatori republicani l-au vizitat pe Trump, discutând despre abordările față de Iran. Senatorul Lindsey Graham a declarat ulterior că Trump era frustrat și nu credea că iranienii erau interesați să încheie un acord. „Era foarte mulțumit de ideea că a încercat”, a adăugat Graham.
În cele din urmă, decizia de a ataca Iranul a fost luată în urma unei „lovituri remarcabile a serviciilor secrete”. CIA a aflat că ayatollahul Khamenei, liderul suprem al Iranului, urma să se afle la reședința sa din Teheran, eveniment ce a marcat momentul decisiv pentru declanșarea ofensivei.
