Discuțiile-maraton dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, nu au produs un acord, însă negocierile nu sunt încheiate, au declarat oficiali americani și din regiune. Fostul președinte Donald Trump rămâne deschis la o nouă rundă de discuții față în față, dacă va considera că Teheranul este pregătit să accepte condițiile impuse.
Oficialii administrației americane analizează intern detaliile unei posibile a doua întâlniri cu reprezentanții Iranului, înainte de expirarea armistițiului pe 21 aprilie. Surse apropiate discuțiilor menționează că se iau în calcul posibile date și locații, în cazul în care negocierile în curs vor înregistra progrese. Dialogul este descris ca fiind preliminar, cu accent pe pregătirea unei reacții rapide, dacă situația o va cere.
Blocada maritimă și presiunile diplomatice
Iranul, confruntat cu o blocadă impusă de SUA asupra porturilor sale, consideră că deține o pârghie importantă în negocieri, având în vedere închiderea Strâmtorii Ormuz. Donald Trump și vicepreședintele JD Vance au o abordare diferită, considerând că Iranul este slăbit după săptămâni de tensiuni și ar trebui să cedeze cerințelor americane. Blocada este văzută ca o tactică de presiune suplimentară.
Trump a afirmat că a fost contactat de Iran, care ar dori încheierea unui acord. Nu a specificat cine a făcut apelul sau cine l-a primit la Washington. Blocada introduce incertitudine, mai ales în ceea ce privește limitele acțiunilor militare pe care SUA le va întreprinde și reacția Iranului.
Posibilități de compromis și respect reciproc
Oficialii americani rămân optimiști cu privire la posibilitatea unei soluții diplomatice. S-ar putea lua în calcul prelungirea termenului limită al armistițiului, pentru a oferi mai mult timp negocierilor. Un oficial american a declarat că există un dialog continuu între SUA și Iran, care înregistrează progrese.
O sursă regională a menționat intenția Turciei de a media între cele două părți pentru a reduce divergențele. Întâlnirea de la Islamabad, care a durat 21 de ore, a reprezentat rezultatul a săptămâni de negocieri cu oficiali americani și intermediari din Pakistan, Turcia, Egipt și Oman. Geneva și Islamabad sunt din nou pe lista locațiilor posibile pentru o nouă rundă de discuții.
Conform surselor, discuțiile din weekendul trecut au fost considerate prima dintr-o serie de runde de negocieri. Trump și consilierii săi apropiați susțin că încetarea focului trebuie să aibă succes. Mulți oficiali americani sunt reticenți în privința reluării atacurilor militare, conștienți de nemulțumirea publică generată de conflict.
Vance a subliniat că a prezentat o ofertă „cea mai bună și finală”, sugerând că Iranul mai are încă timp să o accepte. SUA a impus o serie de condiții considerate „liniile roșii” de către Teheran. Acestea includ încetarea activităților de îmbogățire a uraniului, dezmembrarea instalațiilor nucleare și recuperarea stocului de uraniu puternic îmbogățit.
Propuneri pe masa negocierilor
În cadrul discuțiilor de la Islamabad, ambele părți au prezentat oferte pentru a rezolva problema nucleară. Negociatorii americani au propus Iranului o pauză de 20 de ani în îmbogățirea uraniului.
Nu este clar dacă o propunere anterioară, prin care SUA ar fi furnizat Iranului combustibil nuclear timp de 10 ani în schimbul încetării de către Teheran a activităților de îmbogățire, mai este valabilă.
În ciuda tensiunilor, participanții la negocieri au dezvoltat un respect reciproc, după ore petrecute în discuții. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a menționat pe platforma X că, deși dialogul părea promițător, negocierile au fost blocate.
Blocada navală subliniază importanța redeschiderii Strâmtorii Hormuz, pe fondul capacității Iranului de a rezista bombardamentelor. Această acțiune prezintă riscuri pentru Marina SUA. Oficialii americani au amânat această măsură, sperând să găsească alternative pentru a menține fluxul de petrol și prețurile scăzute.
Analiza experților arată că regimul iranian ar putea rezista presiunii economice pentru cel puțin trei-patru săptămâni. Blocada va testa capacitatea Casei Albe de a gestiona prețurile la benzină, care ar putea crește.
