Criza din Orientul Mijlociu: Impactul asupra prețului petrolului, analizat de experți
Conflictul din Orientul Mijlociu, indiferent de durata și intensitatea sa, ar putea genera turbulențe majore pe piețele globale de energie. Un scenariu pesimist, cu o blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz și daune semnificative aduse infrastructurii energetice, ar putea impulsiona prețul petrolului la peste 100 de dolari pe baril. Analizele experților în domeniu conturează trei posibile evoluții ale crizei și efectele acestora asupra aprovizionării cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL).
Trei scenarii, trei impacturi
Economistul David Oxley, specialist în domeniul climei și mărfurilor, identifică trei scenarii principale. Primul presupune un conflict rapid, cu o durată de doar câteva săptămâni. În această eventualitate, perturbările ar fi limitate. „Estimăm că acest scenariu ar duce la pierderea a aproximativ 350 de milioane de barili de petrol, echivalentul a circa 1,4% din exporturile globale anuale, precum și o proporție similară din fluxurile globale de GNL”, arată economistul. Piața petrolului ar putea absorbi relativ ușor acest șoc, mai ales în contextul în care petrolul rusesc sancționat anterior este absorbit de piață.
Al doilea scenariu implică un conflict de durată mai lungă, dar cu daune limitate asupra infrastructurii energetice. Atacurile ar putea continua timp de aproximativ trei luni, dar fără a afecta semnificativ instalațiile petroliere și de gaze. „În acest scenariu, aproximativ 5–6% din exporturile globale anuale de țiței și GNL ar putea fi pierdute temporar”, explică Oxley. Recuperarea fluxurilor energetice ar fi relativ rapidă, estimându-se reluarea exporturilor în a doua jumătate a anului 2026.
Cel mai sever scenariu: 8% din exportul global de petrol și GNL
Cel mai îngrijorător scenariu presupune un conflict prelungit, cu daune majore aduse infrastructurii energetice. Acesta include nu doar blocarea Strâmtorii Hormuz, ci și atacuri asupra instalațiilor petroliere și de gaze din regiune. Un punct critic ar putea fi insula Kharg, terminalul petrolier principal al Iranului. „Pierderile ar putea ajunge la aproximativ 8% din exporturile globale anuale de petrol și GNL în 2026, iar efectele s-ar putea extinde și în 2027”, estimează expertul.
În comparație cu crizele energetice din trecut, cum ar fi cele din anii ’70 și ’80, viteza cu care s-ar produce scăderea exporturilor este un factor definitoriu. „În anii ’80, declinul exporturilor s-a produs pe parcursul mai multor ani. În scenariul actual, o scădere similară ar avea loc într-un interval mult mai scurt”, explică Oxley. În acest context, prețurile petrolului ar putea depăși pragul de 100 de dolari pe baril pe tot parcursul anului 2026. Autoritățile sunt pregătite să intervină, inclusiv prin eliberarea rezervelor strategice de petrol, pentru a stabiliza piețele.
