Spasticitatea, o complicație frecventă după accidentul vascular cerebral, afectează mii de români anual
Aproximativ 60.000 de români sunt victime ale unui accident vascular cerebral (AVC) în fiecare an, potrivit datelor medicale. Pentru mulți dintre aceștia, recuperarea nu se încheie odată cu externarea din spital. Spasticitatea, o complicație frecventă post-AVC, poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților, limitând mobilitatea și ducând la pierderea independenței.
Recunoașterea timpurie a simptomelor, crucială pentru recuperare
Spasticitatea este o tulburare care se manifestă prin rigiditatea și contractura involuntară a mușchilor, mai ales la nivelul membrelor. Aceasta poate face dificile activitățile zilnice, precum îmbrăcatul, igiena personală sau deplasarea. Studiile arată că aproximativ 25% dintre pacienții care au suferit un AVC dezvoltă spasticitate în primele două săptămâni. Incidența crește la 38% după un an și ajunge la 44% la persoanele cu episoade repetate de AVC.
Medicii recomandă supravegherea atentă a oricărui semn de rigiditate sau schimbare în poziția membrelor, pentru ca evaluarea medicală și începerea tratamentului adecvat să aibă loc cât mai repede. Tratamentul include kinetoterapie, exerciții specifice și, uneori, tratament medicamentos.
Rolul unei echipe multidisciplinare în îngrijirea pacienților
Recuperarea medicală timpurie are un rol major în prevenirea spasticității și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Profesorul universitar doctor Cristina Tiu, medic primar neurolog, șef secție Neurologie II, SUUB, subliniază importanța informării pacienților și a familiilor acestora despre beneficiile recuperării medicale.
„Obiectivul principal al neurologului este să salveze viața pacientului în faza acută a AVC-ului, dar este la fel de important să informăm pacientul și familia că recuperarea medicală timpurie poate preveni spasticitatea și poate îmbunătăți semnificativ independența și calitatea vieții”, a declarat medicul.
O echipă formată din neurolog, medic de recuperare și medic de familie, împreună cu implicarea familiei, asigură un parcurs coerent pentru pacient. Specialiștii subliniază importanța tratamentului complex și personalizat, care include kinetoterapie susținută, terapie ocupațională și tratament adecvat.
Lipsa de informare și accesul limitat la recuperare, obstacole în calea vindecării
Liliana Curea, președintele Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă pacienții și familiile acestora, inclusiv „lipsa unui parcurs clar după externarea din spital și accesul limitat la recuperare neurologică”. Multe familii nu știu unde să caute sprijin sau trebuie să aștepte luni întregi pentru un loc într-un centru specializat.
Potrivit spuselor sale, „Tratamentul spasticității trebuie să fie complex și personalizat. El poate include: kinetoterapie susținută, terapie ocupațională, tratament adecvat. Este nevoie de o îndrumare corectă și coerentă care să asigure diagnostic precoce al spasticității, trimitere rapidă către recuperare, acces echitabil la tratamente moderne, educație pentru pacienți și familii, dezvoltarea serviciilor comunitare de reabilitare”.
În România, în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva AVC, ALIA organizează o serie de evenimente de conștientizare și informare, menite să aducă în prim-plan importanța prevenției, a recunoașterii simptomelor și a accesului la recuperare pentru pacienții care se confruntă cu această afecțiune.
