Examenul de titularizare, considerat mult timp piatra de temelie a carierei didactice în România, ar putea fi în curând depășit de realitățile educaționale ale secolului XXI. Criticii acestui sistem susțin că nu mai corespunde nevoilor de formare a elevilor și nici nu contribuie la pregătirea eficientă a viitoarelor generații. Recomandările internaționale trasează o altă direcție, iar doi profesori români, DORU Căstăian și VALI Neagu, analizează în ce măsură actualul sistem mai este relevant.
Ce presupune titularizarea și de ce stârnește controverse
Titularizarea reprezintă, în esență, concursul național prin care profesorii obțin un post permanent în învățământul preuniversitar de stat. Odată promovați, cadrele didactice beneficiază de stabilitate, un avantaj considerabil în sistemul bugetar. Cu toate acestea, stabilitatea oferită de titularizare este, paradoxal, un punct sensibil.
Profesorul DORU Căstăian, specialist în științe sociale, atrage atenția asupra riscului de plafonare profesională odată cu obținerea titularizării. Lipsa presiunii de a performa și rigiditatea sistemului sunt, de asemenea, puncte slabe. „Ieșirea și intrarea în sistem sunt foarte, foarte mult îngreunate”, explică profesorul. Un alt aspect criticat este faptul că examenul de titularizare evaluează mai degrabă cunoștințe teoretice decât competențe practice.
Provocările evaluării: cunoștințe versus competențe
DORU Căstăian subliniază că examenul actual nu măsoară capacitatea reală a profesorilor de a aplica cunoștințele în clasă. „Examenul nu reflectă competențe, reflectă cel mai mult niște cunoștințe”, spune acesta. Inspecțiile la clasă, o componentă a procesului de titularizare, sunt considerate adesea superficiale și nu reflectă întotdeauna abilitățile reale ale profesorilor.
Profesorul Căstăian propune un model educațional cu o monitorizare mai eficientă a performanței cadrelor didactice, bazată pe un feedback constructiv și colegial. El sugerează adoptarea unui model similar cu cel din Franța sau Germania, adaptat la contextul românesc, care să includă stagii de formare și mentorat riguros.
Recomandări de schimbare și perspective pentru viitor
VALI Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română, evidențiază meritele sistemului actual, dar subliniază limitele sale. Ea consideră că examenul de titularizare ar trebui reformat pentru a evalua mai bine competențele didactice reale. „Un profesor bun nu este neapărat cel care scrie cel mai bine la un examen, ci cel care reușește să producă învățare reală”, afirmă VALI Neagu.
Profesoara subliniază necesitatea unor evaluări periodice care să țină cont de contextul local și de nevoile elevilor. Printre propunerile acesteia se numără reducerea ponderii probei scrise, introducerea unui stagiu practic evaluat serios și corelarea examenului cu posturi reale.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat înlocuirea examenului de titularizare cu un sistem de evaluări periodice pentru recertificare. Fostul ministru al Educației, DANIEL DAVID, a propus un „examen național de licențiere în învățământ”, urmat de concursuri organizate de școli.
