Tinerii urbani români, deschiși la schimbare și idei noi, dar mulți se confruntă cu dificultăți financiare
Aproape șase din zece tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din mediul urban sunt favorabili schimbării și ideilor noi, indică un sondaj de opinie recent. Această deschidere sugerează un potențial ridicat de receptivitate față de proiecte politice sau sociale care promit reformă și modernizare. Totuși, aproape 40% dintre tinerii care îmbrățișează schimbarea se luptă cu dificultăți financiare.
Preferințe diferite în funcție de mediul de rezidență
Studiul arată că 60,6% dintre tinerii chestionați susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce 36,7% preferă tradițiile și modul de viață actual. Diferențele apar în funcție de mediul de rezidență. În mediul urban, procentul celor care încurajează schimbarea ajunge la aproximativ 68%, în timp ce în mediul rural scade la 53%. Unul dintre tinerii intervievați a declarat: „Să rămâi tradiționalist e boring”. O altă tânără a adăugat: „Prefer schimbarea, idei noi”, iar un alt respondent a menționat că „îi place să încerce ceva nou”, exprimând dorința de a explora lumi noi și de a încerca hobby-uri noi.
Un alt tânăr a rezumat perspectivele generației sale asupra valorilor tradiționale, folosind cuvântul „învechit”.
Dificultăți financiare și impactul crizei economice
Deși tinerii cu venituri mai mari exprimă o susținere mai puternică pentru schimbare (78%), dorința de reformă se manifestă și în rândul celor care se confruntă cu dificultăți financiare. Situația economică dificilă îi determină pe mulți să caute soluții pentru a se putea întreține. Un tânăr a menționat că este obligat să aibă două locuri de muncă. Un alt respondent, care activează în industria filmului, a explicat că veniturile sale au scăzut, fiind nevoit să caute mai multe proiecte pentru a-și asigura existența. O tânără aspirantă la un loc de muncă a subliniat greutățile actuale: „La mine e chestia că eu îmi caut de muncă. Este foarte greu”.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că aceste diferențe reflectă în principal diferențe structurale legate de capitalul economic, educațional și de expunerea la modernitate.
Sondajul a fost realizat în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie anul trecut, pe un eșantion de 1.100 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cu o eroare admisă de ±3%.
