Taxa „clawback” lovește producătorii de medicamente: Investițiile locale, în pericol
O măsură fiscală destinată inițial să stabilizeze finanțarea sistemului de sănătate, taxa „clawback”, riscă să aibă efectul invers, descurajând producția locală de medicamente din România. Industria farmaceutică trage un semnal de alarmă, susținând că acest mecanism, implementat pentru a acoperi costurile medicamentelor compensate, a provocat stagnare în dezvoltarea sectorului și a afectat investițiile.
Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, a descris impactul taxei ca fiind „devastator” asupra capacităților de producție farmaceutică din țară. Potrivit acestuia, taxa „clawback”, aplicată asupra valorii medicamentelor decontate de stat, a crescut semnificativ de-a lungul anilor.
Creșterea taxei, scăderea investițiilor
„Un producător de medicamente ajunge să plătească, pe lângă toate celelalte taxe, încă 32% din valoarea medicamentelor rambursate de Casa de Asigurări de Sănătate”, a explicat Zaharescu în cadrul unei conferințe. Acesta a subliniat că prețurile medicamentelor din România sunt deja stabilite la un nivel minim european, punând o presiune suplimentară asupra producătorilor. În perioada 2011-2013, taxa varia între 5% și 11%, dar în 2019 a atins aproximativ 32%.
Această situație a descurajat investitorii, susține reprezentantul industriei. Datele prezentate arată că, în ultimii 20 de ani, investițiile în capacități de producție farmaceutică nu au depășit 200 de milioane de euro, în timp ce piața medicamentelor a depășit 7 miliarde de euro anual. „Un asemenea cadru de reglementare a descurajat complet orice fel de investiție în dezvoltarea de capacități de producție pentru medicamente în România”, a precizat Zaharescu.
Ce este taxa „clawback”
Taxa „clawback” a fost introdusă în România la începutul anilor 2010, ca o măsură menită să controleze cheltuielile publice în sistemul de sănătate. Mecanismul presupune că producătorii de medicamente contribuie la acoperirea diferenței dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente compensate și consumul real. Practic, dacă cheltuielile depășesc bugetul, producătorii trebuie să plătească o taxă proporțională cu vânzările lor.
Criticii susțin că, deși scopul inițial a fost stabilizarea bugetului, efectele pe termen lung includ retragerea unor medicamente de pe piață și reducerea investițiilor în producția locală. De-a lungul timpului, mecanismul a fost modificat de mai multe ori, ajungând să fie considerat de industrie unul dintre cele mai ridicate din Europa.
În contextul acestor îngrijorări, reprezentanții industriei farmaceutice solicită autorităților o analiză detaliată a impactului taxei „clawback” și o transparentizare a modului în care aceasta este calculată, pentru a evita efectele negative asupra pacienților și a competitivității producătorilor locali.
