Agenția S&P Confirmă Ratingul României, dar Păstrează Perspectiva Negativă
Agenția de evaluare financiară S&P Global a confirmat ratingul de credit suveran „BBB-“ pentru România, menținând țara la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții. Decizia, anunțată recent, vine cu o perspectivă negativă, semnalând riscuri legate de evoluția indicatorilor fiscali. Aceasta înseamnă că o eventuală deteriorare a situației economice ar putea duce la retrogradarea țării în categoria „junk”, cu consecințe majore pentru finanțare.
Măsuri de consolidare fiscală și creștere economică anemică
Principalul motiv pentru menținerea ratingului îl reprezintă angajamentul Guvernului de coaliție de a consolida deficitele bugetare. Măsurile includ creșteri de impozite și înghețarea salariilor și pensiilor. S&P estimează că deficitul bugetar general se va reduce la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, comparativ cu 7,7% din PIB înregistrat în 2025.
În același timp, agenția anticipează o creștere economică modestă. Previziunile indică o creștere de doar 0,25% în acest an, urmată de o creștere medie de 2,5% în perioada 2027-2029. Această evoluție este determinată de consumul slab, compensat parțial de fondurile UE, care vor atinge un vârf de aproximativ 3% din PIB în 2026. S&P consideră că efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu vor fi „gestionabile” și ținute sub control, datorită dependenței reduse a economiei de importurile de energie.
Inflație revizuită și deficit de cont curent
Deși ratingul a fost menținut, S&P a revizuit în sus proiecțiile privind inflația și deficitul de cont curent pentru 2026 și 2027. Această ajustare reflectă presiunile economice existente și necesitatea de a echilibra măsurile de consolidare fiscală cu impactul asupra creșterii economice.
Ionuț LIANU, șeful Trezoreriei CEC Bank, a subliniat importanța gestionării acestui echilibru. „În trimestrele care urmează, menținerea ratingului va depinde de modul în care țara noastră va gestiona echilibrul între consolidarea fiscală și creșterea economică.”, a declarat acesta. El a adăugat că consolidarea fiscală va avea, probabil, ponderea cea mai mare în evaluare. Însă, dacă impactul asupra creșterii economice este prea brusc și sever, procesul s-ar putea complica.
Impactul unei Retrogradări
România se află, la fel ca în cazul evaluării Moody’s, la ultimul nivel considerat investițional. O retrogradare ar avea consecințe imediate și semnificative. Țara ar intra în categoria „junk”, ceea ce ar limita sursele de finanțare a deficitului și ar crește costurile de împrumut. Majoritatea investitorilor instituționali, precum fonduri și bănci de investiții, evită investițiile în titluri de stat ale țărilor din afara categoriei investiționale, ceea ce ar duce la pierderea unor fluxuri substanțiale de numerar.
Decizia S&P vine după ce și Moody’s a reconfirmat ratingul României, subliniind importanța menținerii unei majorități politice stabile pentru a evita o eventuală retrogradare.
