Conform Stiripesurse.ro: Asociația Română pentru Iluminat (A.R.I.) avertizează că decizia unor primării de a reduce sau chiar opri iluminatul stradal în contextul crizei energetice are un impact minim asupra Sistemului Electroenergetic Național, dar crește semnificativ riscurile de siguranță rutieră și pietonală. Organizația semnalează astfel o problemă mai amplă: investiții de miliarde de lei în modernizarea iluminatului public și în sisteme de telegestiune sunt neutilizate în multe localități sau nu permit reglarea eficientă a fluxului luminos.
A.R.I. își exprimă îngrijorarea în condițiile în care autoritățile au cerut reducerea voluntară a consumului de energie între orele 19:00 și 23:00, până la finalul lunii august. Presiunea asupra sistemului energetic s-a accentuat în această vară din cauza caniculei și a secetei severe, care au dus chiar la deconectarea controlată a Unității 1 de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Iluminatul public, un consumator minor de energie
Principalul argument al asociației este ponderea redusă a iluminatului public în consumul energetic național. Datele statistice indică o scădere a consumului anual pentru iluminatul public de la 591,2 milioane kWh în 2015 la 383,4 milioane kWh în 2025, o reducere de peste o treime, în ciuda extinderii rețelelor. Această scădere este atribuită înlocuirii corpurilor de iluminat cu tehnologie LED și investițiilor în sisteme de telegestiune.
A.R.I. estimează că, pe baza consumului anual și a orelor de funcționare, iluminatul public absoarbe aproximativ 100 MW pe noapte. Aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din vârful de consum al țării. Organizația subliniază că oprirea integrală a iluminatului public ar elibera o resursă mică pentru sistemul energetic, care nu merită obținută cu prețul compromiterii siguranței publice. O reducere controlată a intensității luminoase, cu 30-50%, ar permite economii substanțiale fără a lăsa străzile în întuneric. De asemenea, iluminatul stradal funcționează în mare parte în afara intervalului critic 19:00-23:00, suprapunerea fiind parțială.
Exemple pozitive: Tulcea și Brașov
Asociația prezintă administrațiile locale din Tulcea și Brașov drept modele de bună practică. La Tulcea, iluminatul este redus programat între orele 20:30 și 23:30, prin sistemul de telegestiune, menținându-se nivelurile tehnice necesare. Reconfigurarea s-a făcut din software, generând economii de aproximativ 52% pe segmentul modernizat. Brașovul reduce fluxul luminos cu 20% între orele 22:00 și 24:00, și cu 50% după miezul nopții, estimându-se o scădere a consumului cu circa 35%. Făgărașul este, de asemenea, un exemplu de localitate care a realizat economii fără a renunța la serviciul de iluminat.
În contrast, alte localități au recurs la stingerea completă a iluminatului sau la alternarea stâlpilor aprinși. A.R.I. avertizează în special împotriva metodei „un stâlp aprins, unul stins”, considerând că aceasta creează zone de întuneric și luminozitate excesivă, afectând vizibilitatea șoferilor și capacitatea lor de a detecta pietonii. Această metodă, deși reduce consumul cu 50%, degradează siguranța mult mai mult și nu este recomandată pe arterele cu trafic auto.
Investiții masive în iluminat, utilizare defectuoasă
A.R.I. atrage atenția asupra utilizării defectuoase a fondurilor publice alocate pentru modernizarea iluminatului. Între 2020 și 2024, Administrația Fondului pentru Mediu a alocat peste 3 miliarde de lei, iar pentru 2025 și 2026 sunt prevăzute sume suplimentare, totalizând peste 5 miliarde de lei doar prin acest program. La acestea se adaugă proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional.
Problema centrală semnalată este că multe dintre sistemele finanțate din fonduri publice nu pot îndeplini funcția esențială de reducere controlată a fluxului luminos de la distanță. Există cazuri de instalații executate defectuos, lucrări nefinalizate sau personal necalificat pentru operarea sistemelor. În alte situații, sistemele de telegestiune achiziționate permit doar monitorizarea sau comanda generală, nu controlul individual al corpurilor de iluminat.
A.R.I. susține că a semnalat aceste probleme Ministerului Mediului și Fondului pentru Mediu încă din aprilie 2020, avertizând că regulile programelor nu impuneau menținerea iluminatului la standardele de siguranță pe tot parcursul nopții. Organizația a continuat demersurile în anii următori, ajungând inclusiv în instanță, unde a solicitat controlul punctual al sistemelor de telegestiune finanțate. Acțiunea a fost respinsă, dar A.R.I. a declarat recurs.
Solicitări către autorități
Asociația solicită Administrației Fondului pentru Mediu să publice detalii privind sesiunile de finanțare, inclusiv numărul proiectelor finalizate, economia de energie promisă și cea verificată, funcționalitatea sistemelor de telegestiune și contractorii principali. De asemenea, cere Curții de Conturi și Corpului de control al ministrului Mediului să efectueze un audit de performanță al programului, subliniind că eficiența energetică se măsoară în megawați-oră economisiți și verificați, nu în aparate de iluminat facturate.
A.R.I. recomandă Ministerului Energiei și Ministerului Dezvoltării să elaboreze recomandări tehnice unitare pentru primării pe perioada crizei energetice, pentru a evita soluții improvizate. Vicepreședintele A.R.I., Dan Vătăjelu, afirmă că organizația promovează economisirea de energie, dar se opune confuziei dintre economisire și întreruperea unui serviciu public esențial pentru siguranță. „Ce le desparte se numește telegestiune, iar statul român a plătit deja pentru ea”, declară Vătăjelu.
Sursa: Stiripesurse.ro
