România plătește prețuri mari la energie din cauza producției insuficiente, pe fondul unor „băieți deștepți” care blochează investițiile
România se confruntă cu prețuri mari la energia electrică, situându-se printre primele cinci țări din Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Principala cauză este producția internă scăzută, combinată cu o rețea energetică blocată de așa-numiții „băieți deștepți”. Aceștia obțin avize tehnice de racordare (ATR-uri) de la Transelectrica, dar nu investesc în proiecte de producție, limitând astfel capacitatea sistemului energetic național.
Transelectrica, compania responsabilă de transportul energiei electrice, are capacitatea de a prelua până la 20.000 MWh. Totuși, producția internă acoperă o parte mică din necesar, diferența fiind asigurată prin importuri. În timp ce Transelectrica a acordat aproximativ 1.500 de ATR-uri pentru o capacitate totală de producție de circa 22.000 MWh – de peste două ori și jumătate mai mult decât necesarul României – majoritatea acestor proiecte nu s-au concretizat în investiții reale.
Mecanismele blocării investițiilor
Un aspect crucial în înțelegerea problemei îl reprezintă modul în care funcționează piața investițiilor în energie. Un investitor are nevoie de aprobarea Transelectrica pentru a introduce energia produsă în rețea. Două documente sunt esențiale: Avizul Tehnic de Racordare (ATR) și Contractul de Racordare (CR). ATR-ul confirmă că un proiect poate fi conectat la rețea, în timp ce CR-ul rezervă capacitatea de preluare a energiei.
După intrarea energiei în rețeaua de înaltă tensiune, companiile de distribuție preiau energia pentru a o livra consumatorilor. Lipsa energiei introduse în rețeaua Transelectrica este un factor major care influențează prețurile. Premierul Ilie Bolojan a identificat o rețea de „băieți deștepți” care blochează sistemul, obținând ATR-uri fără a investi efectiv în producție.
Zone-cheie și implicații
„Există capacități rezervate în rețea de proiecte care nu sunt realizate, ceea ce blochează investițiile reale”, a declarat Ilie Bolojan. Nodul energetic Stâlpu (județul Buzău) și zona Bucureștiului sunt puncte nevralgice în acest context. La Stâlpu, au fost dezvoltate proiecte speculative care au beneficiat de racordare facilă și costuri reduse.
Investițiile Transelectrica au atras investitori cu conexiuni puternice, printre care și rude ale unor politicieni.
În București, coridoarele energetice importante sunt București Sud – Ghizdaru și București Sud – Slatina. Aici, numeroase proiecte fotovoltaice așteaptă să obțină contracte de racordare, mulți investitori fiind în faze incipiente.
Din 2026, accesul la capacitatea disponibilă din rețeaua electrică va fi acordat prin licitații competitive, înlocuind treptat sistemul actual bazat pe ATR. Cu toate acestea, în prezent, nu au fost organizate licitații efective, ceea ce menține incertitudinea în piață. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în aprilie, va publica lista „băieților deștepți” care blochează sistemul energetic național, administrat de Transelectrica.
