Țările din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu riscuri economice accentuate din cauza dependenței de importurile de hidrocarburi, conform unui raport recent publicat de S&P Global. Studiul arată că regiunea este vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor petrolului, cu potențiale implicații asupra ratingurilor suverane și a stabilității financiare. Analiza detaliată include scenarii pesimiste pentru România, cu impact negativ asupra inflației, deficitului de cont curent și creșterii economice.
Dependența energetică și implicațiile geopolitice
Raportul S&P Global subliniază că țările cu venituri medii din CEE, incluzând Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia și Turcia (CEE5), sunt dependente de importurile de hidrocarburi pentru 57% din consumul lor final de energie. Aceste economii, cu un PIB combinat de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, similar cu cel al Japoniei, sunt expuse riscului de creștere a inflației și deteriorare a indicatorilor fiscali în contextul creșterii prețurilor petrolului. Evoluțiile geopolitice recente, precum conflictul din Ucraina, au intensificat presiunile asupra prețurilor energiei, accentuând vulnerabilitățile regiunii.
În scenariul de bază al S&P, în care prețul barilului de petrol Brent ar fi de 80 de dolari în 2026 și de 65 de dolari în 2027, impactul asupra ratingurilor suverane din CEE este considerat gestionabil. Cu toate acestea, în scenariul de stres, unde prețul petrolului atinge 130 de dolari în 2026 și 100 de dolari în 2027, consecințele economice devin semnificative. Țările cele mai vulnerabile sunt cele care consumă multă energie și sunt dependente de importuri, capacitatea lor de a face față depinzând de rezervele de capital și de răspunsurile autorităților.
România în fața provocărilor economice
S&P atribuie României un rating „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Analiza pentru România detaliază impactul diferitelor scenarii asupra economiei naționale. În scenariul de bază, inflația este estimată la 7,3% în 2026, 4,5% în 2027 și 3,8% în 2028. Deficitul de cont curent este prognozat la 7% din PIB în 2026, 6% în 2027 și 5,7% în 2028, iar deficitul bugetar la 6,5% în 2026, 5,5% în 2027 și 4,5% în 2028. Creșterea economică este estimată la 2,7% în 2027 și 2,3% în 2028.
În scenariul de stres, impactul este mai sever. Inflația ar putea ajunge la 9% în 2026, 6% în 2027 și 4% în 2028. Deficitul de cont curent ar crește la 8,2% din PIB în 2026, 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028, iar deficitul bugetar la 7,7% în 2026, 6,5% în 2027 și 6% în 2028. Economia ar putea înregistra un declin de 1% în 2026, urmat de o creștere de 2,5% în 2027 și 2% în 2028.
Perspective și riscuri regionale
Agenția de rating avertizează că, dacă prețurile gazelor naturale ar ajunge aproape de nivelul de vârf din 2022, efectele negative asupra economiilor CEE ar fi și mai accentuate. Țările cu o capacitate internă semnificativă de a genera energie sau cu un mix energetic diversificat, cum ar fi România sau Polonia, ar putea fi mai puțin afectate. Totuși, în cazul României, creșterea mai slabă a PIB-ului și a veniturilor fiscale ar putea reduce sprijinul politic pentru consolidare fiscală.
Ungaria, Slovacia și Turcia sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile, cu ratingurile Ungariei și Slovaciei având deja perspective negative. Turcia se confruntă cu riscuri suplimentare din cauza inflației ridicate, a încrederii scăzute în moneda națională și a rezervelor valutare limitate. Săptămâna aceasta, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai a urcat cu până la 4%, atingând aproape 117 dolari, după ce în ianuarie era sub 60 de dolari, ceea ce reflectă volatilitatea continuă a pieței.
Sursa: Financialintelligence.ro
