S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României, dar menține perspectiva negativă
București – Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, vineri, ratingurile de credit ale României la nivelul „BBB-/A-3”, ceea ce indică un nivel de încredere relativ stabil. Cu toate acestea, perspectiva asociată acestor ratinguri rămâne negativă, reflectând îngrijorări legate de capacitatea țării de a-și consolida finanțele publice și de a face față riscurilor externe, inclusiv cele generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Analiza S&P subliniază că România a făcut progrese în direcția stabilizării economice, dar avertizează asupra vulnerabilității țării la șocurile externe. Agenția menționează pași concreți în sensul consolidării fiscale, cum ar fi majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea salariilor și a pensiilor din sectorul public, măsuri deja implementate de guvern. Totuși, se atrage atenția că aceste eforturi trebuie continuate.
Riscuri legate de consolidarea finanțelor publice
Perspectiva negativă reflectă aprecierea S&P că, în ciuda eforturilor depuse, riscurile legate de implementarea consolidării finanțelor publice vor rămâne ridicate. Agenția semnalează, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscuri externe crescute de pe piețele energetice globale. Deficitele fiscale și pozițiile balanței de plăți aflate sub presiune lasă puţin spațiu pentru a absorbi șocuri externe mai profunde sau prelungite.
Într-un scenariu pesimist, S&P Global Ratings avertizează că ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani, în cazul în care traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări. Asta s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu, mai precizează sursa.
Impactul războiului din Orientul Mijlociu și perspectivele economice
S&P Global Ratings menționează de asemenea potențialul impact al războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei românești. În cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu ar conduce la o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energetice, acest lucru ar putea deraia de la așteptările de inflație pe termen mediu ale României, slăbind creşterea economică, şi ar afecta negativ poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale.
În scenariul de bază, S&P estimează că economia României se va confrunta cu o stagnare aproape în 2026. Acesta este rezultatul consolidării fiscale, erodării salariilor reale și a prețurilor mai mari la energie, care vor exercita presiune asupra consumului privat. Inflația este anticipată să fie în medie de 7,25% în 2026 și de 4,5% în 2027.
Potrivit agenției, fluxurile record de fonduri UE, alături de investițiile străine directe constante, vor finanța majoritatea deficitului de cont curent al României. Agenția estimează că datoria publică netă a României va depăși 60% până la sfârșitul anului 2029, în creștere de la 52% în 2025. Cheltuielile cu dobânzile ale României vor continua să crească, de la puţin peste 2% din PIB în 2024, la un nivel estimat de 2,9% în 2026 și la 3,4% până în 2028.
