Conform Stiripesurse.ro: Un simplu contact cu pământul, plantele sau mușchiul ar putea aduce beneficii neașteptate pentru sănătatea noastră. Cercetările recente sugerează că expunerea la mediul natural contribuie la diversificarea microbilor prezenți pe piele, având un rol indirect în susținerea sistemului imunitar. Această interacțiune directă cu solul și vegetația pare a fi mai benefică decât o simplă plimbare prin parc, unde contactul fizic cu natura se limitează adesea la tălpile pantofilor.
Stimularea microbiomului pielii prin natură
Un experiment realizat de Mira Gronroos, ecolog și cercetător în domeniul sănătății asociate naturii la Institutul Finlandez de Mediu, a demonstrat efectele contactului cu materiale naturale asupra microbiomului pielii. Participanții au frecat mâinile cu pământ, turbă și mușchi timp de 20 de secunde. Rezultatele au indicat o creștere a numărului și diversității microbilor cutanați, chiar și după spălarea mâinilor. Deși la o primă vedere mâinile păreau curate, la nivel microscopic modificările au fost semnificative.
Ideea unei pieli cu un număr crescut de bacterii poate părea neplăcută, însă un microbiom bogat și divers este, de fapt, un aliat important. Prezența unei varietăți mari de microorganisme ajută la menținerea echilibrului și previne proliferarea bacteriilor patogene. Studiile indică faptul că expunerea la sol și plante poate îmbogăți diversitatea microbiană a pielii, cu posibile efecte pozitive asupra sistemului imunitar. Totuși, pentru ca aceste efecte să fie durabile, expunerea trebuie să fie frecventă sau prelungită.
Experimente în creșele finlandeze
Conceptul este testat activ în Finlanda, în cadrul unor programe desfășurate chiar în curțile creșelor. La creșa Aurinkolinna, copiii petrec zilnic ore în aer liber, într-un spațiu ce include vegetație, sol, nisip și așchii de lemn. Prin joacă, ei intră în contact direct cu natura – se cațără, construiesc castele de nisip, se bălăcesc. Oamenii de știință monitorizează aceste grupuri pentru a evalua impactul contactului constant cu mediul natural asupra organismului copiilor. Analizele vizează microbii de pe piele, din salivă și fecale, dar și probe de sânge și păr, pentru a urmări modificările sistemului imunitar pe termen lung.
Creșa Aurinkolinna face parte din proiectul Vahvistu, ce cuprinde 43 de creșe din Finlanda și investighează efectele integrării naturii în mediul de joacă al copiilor. Cercetări anterioare, precum cea a Marjei Roslund, au arătat că introducerea solului de pădure, a turbei și a plantelor în curțile creșelor a dus la o diversitate microbiană mai mare pe pielea copiilor, efect constatat chiar și la un an după experiment, comparativ cu cei care s-au jucat pe suprafețe pavate.
Piele sănătoasă, imunitate mai bună
Diversitatea microbilor de pe piele este crucială pentru menținerea echilibrului acestei comunități microscopice. O piele cu o diversitate redusă poate permite microorganismelor potențial patogene să se dezvolte excesiv. Studiile cercetătoarei Roslund au identificat un număr mai mic de agenți patogeni pe pielea copiilor expuși la sol de pădure, sugerând că microbii benefici ocupă spațiul, limitând colonizarea celor dăunători.
Beneficiile se extind dincolo de sănătatea pielii. Cercetările indică o legătură între starea pielii și procese importante din organism, inclusiv funcția hormonală, sănătatea cardiovasculară și cognitivă. Expunerea la o varietate de bacterii poate influența și modul în care funcționează sistemul imunitar. Un alt experiment, în care copiii au folosit cutii cu nisip îmbogățit cu sol divers microbian, a relevat nu doar o creștere a diversității bacteriilor cutanate, ci și modificări ale markerilor imunitari (citokine), sugerând o îmbunătățire a imunoreglării.
Ipoteza biodiversității, conform căreia contactul cu medii naturale bogate în microorganisme contribuie la diversitatea microbiomului uman și la sănătate, este tot mai susținută de aceste studii. De exemplu, o familie de bacterii numită gammaproteobacterii a arătat o diversitate crescută pe pielea copiilor care s-au jucat în medii cu sol de pădure. Această creștere a fost asociată cu un număr mai mare de celule T reglatoare, esențiale pentru echilibrarea răspunsului imun.
Cu toate acestea, cercetătorii rămân prudenți, subliniind că nu există încă dovezi suficiente pentru a afirma că simplul contact cu natura previne boli precum astmul, eczema sau alergiile. Totuși, se pare că ar putea reduce posibilitatea apariției acestor afecțiuni. Beneficiile potențiale nu se limitează la copii. Un studiu pe adulți care au cultivat legume în interior pe timpul iernii a demonstrat că cei expuși la un sol bogat în microbi au prezentat o diversitate bacteriană crescută pe piele și niveluri mai scăzute de citokine proinflamatorii. Grădinăritul este considerat una dintre cele mai accesibile forme de contact cu natura. Chiar și instalarea de „ziduri verzi” în birouri a demonstrat o creștere a diversității microbilor cutanați și o scădere a citokinelor proinflamatorii la angajați.
Mira Gronroos consideră că integrarea naturii în spațiile urbane ar fi benefică, prin amenajarea orașelor astfel încât oamenii să aibă mai multe oportunități de a interacționa cu elemente naturale. Parcurile, copacii, solul și spațiile verzi integrate în traseele cotidiene ar putea deveni surse de expunere naturală la o varietate de microorganisme. Deși nu a fost stabilită cu exactitate durata optimă de expunere pentru beneficii imunitare, rezultatele actuale justifică o cercetare aprofundată. Data viitoare când ieșiți în parc, permiteți-vă un contact mai direct cu iarba sau scoarța copacilor; ceea ce pare murdar la suprafață poate ascunde beneficii surprinzătoare.
Sursa: Stiripesurse.ro
