Criza energetică europeană ar putea persista, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, din cauza problemelor infrastructurale, avertizează oficialii europeni. Prețul petrolului și al gazelor naturale a crescut alarmant, iar impactul asupra economiei europene este deja resimțit.
Creșterea prețurilor și impactul asupra economiei
Noua criză energetică din Europa ar putea avea consecințe de durată, potrivit declarațiilor lui Dan Jørgensen, comisarul pentru Energie, făcute miercuri. Acesta a subliniat faptul că daunele provocate infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu vor afecta negativ capacitatea de aprovizionare. Prețurile petrolului și gazelor au crescut cu 60-70% într-o singură lună, ceea ce a dus la o creștere de 14 miliarde de euro a facturii UE pentru importurile de combustibili fosili.
Situația actuală nu reprezintă doar o simplă fluctuație de piață, ci ridică posibilitatea unor costuri ridicate pe termen lung. Europa se confruntă cu prețuri energetice mai mari și cu diferențe de competitivitate care se accentuează. O parte din cauza principală este deteriorarea gravă a infrastructurii de transport a petrolului și gazelor din Orientul Mijlociu, repararea acesteia putând dura luni de zile.
Reacțiile pieței și măsurile UE
Experții observă patru tendințe majore. În primul rând, șocul energetic este real și costisitor, dar nu repetă explozia inflaționistă din 2022. Inflația nu crește la fel de rapid ca în trecut. În al doilea rând, zona euro este afectată diferit de aceste creșteri de prețuri. Prețurile energiei electrice și pierderea veniturilor reale variază semnificativ de la o țară la alta.
Costurile companiilor sunt deja în creștere, dar transferul acestora către consumatori este limitat până în prezent. Bruxelles-ul evită repetarea măsurilor de criză costisitoare și prost direcționate din 2022-2023. Uniunea EUROPEANĂ pregătește măsuri de ajutor mai precise și intervenții structurale pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Potrivit unei note a Direcției Generale pentru Afaceri Economice a Comisiei Europene, criza din Iran a costat deja UE aproximativ 6 miliarde de euro în plus pentru importul de energie fosilă, doar în primele 17 zile. Jørgensen a menționat o creștere de 14 miliarde de euro într-o lună. Aceste cifre, deși diferite, arată rapiditatea cu care cresc costurile. Prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, atingând nivelurile din august 2022. Prețurile gazelor, deși nu au atins încă apogeul din 2022-2023, prezintă o volatilitate crescută.
Diferențe regionale și perspective viitoare
Analizele BNP Paribas arată că mecanismul inflației este mai restrâns decât acum patru ani. În 2022, inflația generală a crescut rapid, cu aproximativ 4-5 puncte procentuale. Acum, creșterea este minimă în primele luni. Inflația de bază, fără energie, a rămas aproape de zero, sugerând că șocul energetic nu s-a răspândit pe scară largă în structura de prețuri. Cu toate acestea, este posibil ca această situație să fie doar temporară.
Un studiu ABN Amro subliniază că actuala criză nu este doar mai mică decât cea din 2022, ci și mai inegal distribuită în zona euro. Prețul gazelor naturale a crescut cu aproximativ 80% de la începutul anului, dar prețul mediu en-gros al energiei electrice în cele mai mari cinci economii din zona euro a rămas aproape neschimbat de la izbucnirea conflictului. Este chiar cu aproximativ 14% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit ABN Amro, fluctuațiile în ceea ce privește prețul energiei electrice sunt influențate de mai mulți factori. Printre aceștia, extinderea capacității de energie regenerabilă și funcționarea la capacitate maximă a flotei nucleare franceze. Diferențele dintre țări sunt mari, create de fragmentarea rețelei și gradul de dependență de gaze. Măsurile UE, care includ o creștere a energiei regenerabile și reducerea importurilor de gaze din Rusia, au făcut Europa mai rezistentă, dar nu complet.
