Conform Digi24: Fraude și ineficiențe, două fețe ale pierderilor din sănătate
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a dezvăluit duminică, în cadrul emisiunii Briefing de la Digi24, aspecte grave legate de modul în care sunt cheltuiți banii din sistemul sanitar. Acesta a subliniat existența atât a fraudelor directe, cât și a unor mecanisme de finanțare care duc la o utilizare ineficientă a resurselor.
Moldovan a adus în discuție cazuri concrete în care au fost raportate servicii medicale, precum consultații și investigații, pentru pacienți deja decedați. De asemenea, au fost semnalate internări fictive, persoane figurând în sistem ca internate, deși nu se aflau în spitale. Aceste practici, a explicat șeful CNAS, permit unităților medicale să încaseze sume nejustificate sau mai mari decât serviciile prestate efectiv.
Mecanisme ascunse de „furt” și cheltuieli nejustificate
Potrivit lui Horațiu Moldovan, cheltuielile nejustificate din sistemul de sănătate se împart în două mari categorii: „furturi”, estimate în literatura de specialitate la 5-10% din bugetul sistemului, și cheltuieli ineficiente pe anumite segmente ale asistenței medicale. Valoarea totală a bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se ridică la aproximativ 18 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că un procent de 10% ar reprezenta o sumă considerabilă.
O problemă majoră semnalată de șeful CNAS vizează spitalele, unde așa-numitele „influențe salariale” au devenit un mecanism de finanțare paralel. Acestea au fost inițial introduse pentru a acoperi creșterile salariale, dar au ajuns să egaleze sau chiar să depășească finanțarea directă a serviciilor spitalicești. Horațiu Moldovan a explicat că, în prezent, serviciile oferite de spitalele din România sunt decontate la valori mult inferioare costurilor reale, iar diferențele sunt acoperite prin aceste mecanisme. „Avem 17 miliarde de lei tot ceea ce înseamnă servicii în spitalele din România, publice și private deopotrivă, și avem deja peste 17 miliarde de lei doar completări, cu ghilimelele de rigoare, adică influențele salariale”, a declarat Moldovan.
Acest sistem, a subliniat el, încurajează menținerea unor structuri supradimensionate, finanțarea fiind legată mai mult de numărul de angajați decât de activitatea medicală efectivă desfășurată. Astfel, se transformă într-o „cheltuială pasivă”.
Fraude și internări fictive, detectate prin metode neașteptate
În urma controalelor efectuate de casele de asigurări de sănătate, au fost descoperite numeroase fraude. Printre acestea, internări inexplicabil de lungi și servicii medicale raportate pentru pacienți care, în realitate, nu le-au primit niciodată. Horațiu Moldovan a relatat situații în care pacienți care ajungeau la urgențe erau înregistrați în sistem cu internări continue de 5-7 zile, deși nu au fost internați în spital.
Președintele CNAS a explicat că aceste practici permit unităților medicale să încaseze bani pentru servicii care nu au fost prestate. În anumite unități, se foloseau metode mai sofisticate, pacienți din categorii vulnerabile fiind programați fictiv pentru consultații și investigații ulterioare. Serviciile respective ajungeau apoi să fie raportate automat către sistemul de asigurări de sănătate. Descoperirea acestor fraude s-a făcut, în mod surprinzător, prin faptul că „au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a precizat Moldovan.
Pe lângă fraude, șeful CNAS a criticat și modul în care sunt stabilite prețurile medicamentelor și sunt incluse pe listele de compensare. El consideră că Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale stabilesc prețurile și includerea pe liste, în timp ce CNAS devine un simplu plătitor, fără un rol decizional.
Sursa: Digi24
