Tinerii adulți din România, dar și din alte țări, beneficiază în continuare de sprijin financiar din partea părinților, arată un studiu recent. Locuința, banii pentru cheltuieli curente sau alte forme de ajutor sunt o realitate pentru mulți tineri. Această dependență financiară poate afecta însă și bugetul părinților.
Dependența financiară, o realitate
Aproximativ 64% dintre părinții care au copii din generația Z (tineri cu vârste între 18 și 28 de ani) afirmă că aceștia se bazează încă pe ajutorul lor financiar. Sondajul, efectuat de o bancă americană de renume, subliniază că acest sprijin parental este răspândit. Mai mult de jumătate dintre părinți recunosc că acest ajutor are un impact asupra propriilor finanțe.
Experții consultați recomandă ca acest sprijin să fie privit ca o soluție temporară. Douglas Boneparth, consultant financiar din New York, citat de CNBC, a subliniat că ajutorul financiar ar trebui să fie parte dintr-un plan, nu un stil de viață. El sugerează clarificarea condițiilor în care este oferit ajutorul, stabilind dacă este vorba despre un cadou sau un împrumut. În cazul în care nu implică rambursare, este esențial să existe o limită în timp și o evaluare periodică a situației.
Clarificarea rolului ajutorului financiar
Pentru evitarea neînțelegerilor, specialiștii indică importanța consemnării în scris a acestor aranjamente. Tim Ranzetta, fondatorul unei organizații din SUA care oferă educație financiară tinerilor, susține că lipsa clarității generează frustrări de ambele părți. O abordare similară este recomandată și de Corey Seemiller, profesor la Wright State University. El sugerează menționarea în scris a unor aspecte precum plata chiriei sau a ratelor la credite de către părinți.
Tinerii care primesc acest sprijin sunt sfătuiți să vină cu un plan concret. Acesta presupune stabilirea unui buget, a unui obiectiv de economisire și a unui termen clar. Această abordare transformă situația, dintr-una fără final, într-una cu un obiectiv specific.
Impactul emoțional și strategii de tranziție
Studiile sociologice de la Universitatea Harvard sugerează că mulți tineri se simt stânjeniți de ajutorul financiar primit. Acest lucru poate genera sentimente de lipsă de independență sau de inechitate socială. Cu toate acestea, specialiștii sunt de acord că acest sprijin inițial poate facilita tranziția tinerilor către independența financiară pe termen lung.
În România, ca și în alte țări, acordarea unui ajutor financiar tinerilor reprezintă o practică răspândită în rândul părinților, cu implicații importante asupra independenței financiare a tinerilor.
