Conform Digi24: Sfântul Ilie 2026: Tradiții, credințe și interdicții populare
La 20 iulie 2026, românii celebrează Sfântul Ilie, o sărbătoare cu o dublă semnificație: religioasă și tradițională. Pe lângă participarea la slujbele dedicate marelui proroc al Vechiului Testament, în multe comunități se păstrează credințe populare legate de ceea ce este interzis să se facă și de obiceiurile care aduc sănătate, spor și liniște în familie. Totodată, în această zi este marcată și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, Sfântul Ilie fiind considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Semnificația religioasă și tradițională a sărbătorii
Sfântul Ilie este cinstit de Biserică drept unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament, viața sa fiind asociată cu puterea rugăciunii, apărarea credinței și statornicia în fața încercărilor. Sărbătoarea transmite un mesaj puternic despre biruința credinței asupra răului și despre chemarea permanentă la pocăință și reînnoire spirituală, misiunea sa de a readuce poporul pe calea credinței autentice inspirând generații de credincioși.
În multe localități, mai ales acolo unde bisericile poartă hramul Sfântului Ilie, ziua de 20 iulie este marcată prin slujbe solemne, procesiuni religioase și pelerinaje, manifestări la care participă mii de credincioși, transformând sărbătoarea într-un moment de comuniune și respect față de tradiții. Participarea la Sfânta Liturghie este considerată cea mai importantă rânduială, credincioșii înălțând rugăciuni pentru sănătate, pace în familie, ocrotire divină și spor în gospodărie. Pentru cei care nu pot ajunge la biserică, obiceiul recomandă aprinderea unei lumânări și tămâierea locuinței, gesturi asociate cu purificarea sufletească și chemarea binecuvântării divine.
Rugăciuni pentru ploaie și recolte bogate
Sărbătoarea Sfântului Ilie are o semnificație aparte pentru comunitățile agricole, credincioșii rugându-se pentru ploi la vreme potrivită, recolte bogate și protecția culturilor împotriva grindinei și furtunilor. În trecut, preoții mergeau cu oamenii în procesiuni pe câmp pentru a binecuvânta ogoarele și livezile, cerând ajutorul divin pentru un an roditor și belșug în gospodării, o tradiție ce se păstrează și astăzi în anumite zone ale țării.
De asemenea, în multe regiuni, sărbătoarea este legată de pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci, miere și alte bucate, pe care le împart de pomană în memoria celor adormiți, un gest considerat faptă de milostenie, însoțit de rugăciuni pentru odihna sufletelor plecate și pentru sănătatea celor rămași.
Ce nu este bine să faci de Sfântul Ilie
Pe lângă rânduielile religioase, în jurul acestei sărbători s-au păstrat numeroase credințe populare, respectate de mulți români. Una dintre cele mai cunoscute credințe spune că merele din noua recoltă nu se consumă înainte de a fi binecuvântate la biserică. După sfințire, fructele sunt împărțite de pomană pentru pomenirea celor adormiți, iar abia apoi sunt consumate de familie, acest obicei fiind asociat cu sănătatea și belșugul.
Potrivit tradiției populare, tunetele și fulgerele din ziua de Sfântul Ilie vestesc trecerea prorocului prin cer în carul său de foc. Din acest motiv, bătrânii spuneau că ziua trebuie petrecută în liniște, evitând certurile și vorbele grele, pentru a păstra pacea și armonia în familie. Vremea din această zi este privită și ca un semn pentru anul agricol: ploaia este considerată vestitoare de recolte bogate, în timp ce seceta prelungită era interpretată ca semn al unui an mai puțin roditor. În unele sate s-a păstrat și obiceiul de a nu tăia copaci în această zi, existând credința că un astfel de gest poate atrage trăsnete sau pagube în gospodărie. Aceste credințe fac parte din patrimoniul cultural românesc și trebuie deosebite de învățătura bisericii.
Sursa: Digi24
