Sursa: Mediafax
România analizează atent modul în care va beneficia de fondurile europene pentru apărare
Dezbaterea cu privire la programul european de achiziții militare SAFE (Security Action for Europe) depășește acum simpla evaluare a capabilităților militare. Principalul punct de interes este cât din valoarea contractelor de apărare finanțate prin acest instrument va rămâne în economia românească. Această întrebare devine centrală în contextul deciziei strategice pe care România trebuie să o ia în legătură cu structura programului MLI (Multi-Layered Interoperability).
SAFE: împrumuturi avantajoase, dar cu o notă de plată
SAFE oferă statelor membre UE acces la finanțare avantajoasă pentru achiziții comune în domeniul apărării. Totuși, spre deosebire de alte instrumente europene, SAFE se bazează pe împrumuturi, nu pe granturi. Această realitate financiară începe să influențeze dezbaterea politică din România.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a subliniat recent dimensiunea fiscală a programului: „Acei bani vor fi dați înapoi de români, de toți românii. Și atunci e nevoie de o transparență mai mare.” Observația sa evidențiază faptul că, deși reduce costurile de finanțare și încurajează achizițiile comune, povara financiară finală cade pe bugetele naționale. Grindeanu a menționat, de asemenea, că transparența în ceea ce privește destinația fondurilor este inegală, exemplificând cu diferența dintre fondurile destinate autostrăzilor și celelalte sume. Liderul PSD a exprimat, totodată, dorința ca „acei bani să intre în economia românească, să se creeze locuri de muncă, să se dezvolte facilități, uzine.” Argumentul se aplică direct achizițiilor de apărare finanțate prin SAFE, inclusiv programului MLI.
Unde se regăsește valoarea economică?
Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, a pus un accent major pe această problemă: „Știm ce cumpărăm. Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România, nu ca promisiune, ci ca angajament contractual măsurabil.” Aceasta a reiterat întrebarea cheie: „Din fiecare euro contractat, câți cenți ajung într-o fabrică românească, la un inginer român, la un furnizor român? Puneți cifrele pe masă: câte locuri de muncă înalt calificate generează fiecare contract?” Această întrebare este deosebit de relevantă pentru programul MLI, care ar putea angrena fonduri de miliarde de euro și are potențialul de a influența structura industriei românești de apărare pentru decenii.
Conform regulilor SAFE, cel puțin 65% din valoarea contractelor trebuie produsă în Uniunea Europeană. Totuși, această cerință nu garantează participarea industrială a României. Pauliuc a subliniat că regula avantajează în primul rând companiile care fac deja parte din ecosistemul industrial european. Implicația pentru România este clară: participarea industrială locală va depinde mai ales de strategia de negociere, nu de garanții regulatorii.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a legat această dezbatere de stabilitatea macroeconomică: „Nu există stabilitate financiară sau securitate fără securitate militară națională, regională și europeană.” El a subliniat că impactul fiscal al SAFE depinde de modul în care fondurile se întorc în economie. Dacă împrumuturile pentru apărare se transformă în contracte industriale interne, efectul multiplicator economic poate compensa costul fiscal. În caz contrar, România ar putea acumula o datorie publică mai mare fără o extindere corespunzătoare a bazei sale industriale.
Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării, a susținut că România ar trebui să abordeze achizițiile de apărare prin „negocieri patriotice”, îndemnând oficialii să evite „atitudinile de tip vasal”. Radu Ștefan Oprea, secretar general al Guvernului, a clarificat că regulile SAFE nu interzic cooperarea industrială sau transferul de tehnologie. Potrivit acestuia, nivelul implicării industriale interne depinde în mare măsură de modul în care fiecare stat membru negociază contractele.
Mai mulți ofertanți au sugerat posibilitatea unor niveluri de localizare apropiate de 80%, ceea ce ar putea genera locuri de muncă industriale înalt calificate și ar integra companii românești în lanțurile de aprovizionare europene. Guvernul a anunțat că, în cadrul programului MLI, va fi analizată cu atenție capacitatea companiilor românești de a participa la aceste proiecte.
