Conform Mediafax: Europarlamentara Diana Șoșoacă a transmis sâmbătă un material video pe platforma Facebook, filmat în zona Pieței Roșii din Moscova, în care a prezentat Federația Rusă drept un model de eficiență, ordine, libertate și dezvoltare. Ea a lăudat rapiditatea cu care se repară diverse lucruri în Rusia, frumusețea orașului, investițiile realizate și existența unei piețe libere.
Paradoxul live-ului: Șoșoacă laudă „libertatea” Rusiei pe o platformă blocată în Rusia
În mesajul său, europarlamentara a subliniat de mai multe ori caracterul exemplar al Rusiei, descriind capitala rusă ca fiind un model de ordine și civilizație. „Uitați-vă și voi ce frumos e. Uitați-vă câtă lume e. Și nu este mizerie pe jos. Ăștia sunt extrem de civilizați”, a declarat Șoșoacă, referindu-se la aspectul Pieței Roșii, pe care a catalogat-o drept „ceva de vis”. Ea a mai susținut că mulți europeni ar solicita cetățenia rusă, motivând această afirmație prin absența „politicii woke” în Rusia.
Ironia situației constă în faptul că platforma Facebook, pe care Șoșoacă a ales să transmită mesajul, este blocată pe teritoriul Rusiei din anul 2022. Compania Meta, proprietarul Facebook și Instagram, a fost declarată „extremistă” de către o instanță din Moscova. Legislația rusă în domeniul „organizațiilor extremiste” prevede pedepse cu închisoarea pentru implicarea în activitățile acestora, deși autoritățile ruse au specificat inițial că utilizarea comună a platformelor nu ar fi ținta principală a măsurilor.
„Piață liberă” într-o economie de război și sancțiuni internaționale
Afirmațiile Dianei Șoșoacă privind investițiile și existența unei piețe libere în Rusia contravin realității economice de la Moscova. Economia rusă operează sub presiunea sancțiunilor internaționale impuse după invadarea Ucrainei, a cheltuielilor militare masive și a unui control sporit din partea statului asupra sectoarelor strategice.
Imediat după declanșarea conflictului din Ucraina, Rusia a implementat controale de capital și a impus condiții stricte companiilor străine care doreau să părăsească piața rusă. De asemenea, au existat cazuri de preluare temporară a administrării unor active deținute de companii din țări considerate „neprietene”. Aceste măsuri se îndepărtează semnificativ de conceptul unei piețe libere. Investițiile străine în Rusia au fost puternic afectate de război și de sancțiuni, determinând numeroase companii internaționale să se retragă de pe piața rusă după februarie 2022. Reziliența economică a Rusiei se bazează în prezent preponderent pe militarizare, exporturi de resurse și sprijinul din partea unor parteneri precum China, India sau Turcia.
Rusia „liberă” în care opoziția și presa riscă ani de închisoare
Laudele aduse de Diana Șoșoacă libertății din Rusia vin într-un context în care regimul de la Moscova continuă să înăbușe opoziția și criticile la adresa războiului. Postările critice la adresa armatei ruse sau a invaziei din Ucraina pot atrage pedepse cu închisoarea. Organizații internaționale precum Human Rights Watch au documentat o intensificare a represiunii împotriva libertății de exprimare. Un exemplu recent este cazul politicianului rus de opoziție Maxim Kruglov, condamnat la șapte ani de închisoare pentru critici la adresa războiului pe rețelele sociale, contrazicând astfel imaginea de „țară liberă” promovată de europarlamentară.
Șoșoacă, recidivă pro-Kremlin după vizita la Sankt Petersburg
Aceasta nu este prima intervenție publică a Dianei Șoșoacă în favoarea Rusiei. Recent, ea a participat la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, unde i s-a adresat direct lui Vladimir Putin, afirmând că românii „nu îl urăsc” pe liderul de la Kremlin și că România nu ar trebui să acorde asistență Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat atunci ferm aceste declarații, subliniind că europarlamentara nu reprezintă poziția României și că participarea cetățenilor europeni alături de oficiali ruși sub sancțiuni îi descalifică pe cei implicați.
Singurul europarlamentar român care a votat contra rezoluției privind dronele rusești
Poziționarea Dianei Șoșoacă a atras atenția și în cadrul Parlamentului European. Ea a fost singurul europarlamentar român care a votat împotriva unei rezoluții prin care Parlamentul European a condamnat acțiunile provocatoare ale Rusiei și incursii ale dronelor în spațiul aerian al României, statelor baltice și Finlandei. Rezoluția, adoptată cu o largă majoritate, solicita întărirea flancului estic al UE și NATO. Votul său a survenit în contextul unui incident grav de la Galați, unde o dronă de origine rusă a survolat și a lovit o clădire rezidențială.
Sursa: Mediafax
